Noua lege a pensiilor aduce veniturile bătrânilor la nivelul anului 2020. Fondurile private, lovite și ele. „Suntem unde eram și în urmă cu patru ani”

Noua lege a pensiilor, pusă în dezbatere publică și pe care Guvernul vrea să o pună în aplicare de la începutul anului viitor, va majora punctul de pensie la peste 2.000 lei. Majorarea însă, deși impresionantă, nu acoperă însă decât creșterea inflației, la rata oficială. De fapt, calculele arată că valoarea reală a pensiilor va reveni cel mult la nivelul anului 2020. Economiștii spun însă că impactul negativ asupra nivelului de trai va fi mult mai sever, în condițiile în care rata reală a inflației este mult mai mare. Mai mult, rata inflației a tăiat din economiile și pensiile viitoare și a celor care au contribuții la pilonul II și III.

În 2024, pensiile ajung la valoarea din 2020

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți că, prin noua lege a pensiilor, pe care coaliția vrea să o treacă până la finalul acestei luni, de la începutul anului viitor pensiile românilor vor fi indexate cu 13,8%. Majorarea este importantă, iar punctul de pensie va ajunge astfel la 2032 lei, de la 1.785 de lei cât este în prezent, urmând ca valoarea punctului de referință să ajungă la 81 lei. Această nouă majorare vine după ce la începutul anului 2023, coaliția decidea majorarea punctului de pensie cu 12,5%, asta deși rata reală a inflației fusese de peste 15%.

Practic, singurele pensii care au fost indexate cu rata reală a inflației au fost cele de până în 3.000 lei, iar acest lucru s-a făcut prin acordarea unor ajutoare de stat în două tranșe. De anul viitor, aceste ajutoare vor fi sistate însă, potrivit anunțului premierului Marcel Ciolacu.

Dacă ne uităm însă la rata inflației din ultimii ani, vedem însă că valoarea reală a pensiilor va ajunge doar la valoarea acestora din anul 2020. Astfel, rata inflației în decembrie 2020 a fost de 2,1%, la finalul anului 2021, aceasta a urcat la 8,2%, urmând ca peste alte 12 luni să ajungă la 16,4%. La finalul anului 2023, prognoza BNR merge pe o rată a inflației de 7,5%, ceea ce înseamnă că începând cu anul 2020, impactul total al inflației a fost de 34,2%. Asta înseamnă că valoarea reală a punctului de pensie în 2024 va fi de 1.337 lei, raportat la puterea de cumpărare din 2020.  Practic, avem media punctului de pensie din anul 2020 (în septembrie a fost majorat de la 1.265 lei la 1.442).

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

„Povestea cu punctul de pensie, simplificat, este că un contribuabil care a câștigat salariul mediu ar câștiga și pensia medie. E o metodă prin care se încearcă introducerea unor elemente de contributivitate și echitate în sistem. Într-un sistem corect, valoarea punctului de pensie ar trebui indexată cu inflația pentru a acoperi pierderea puterii de cumpărare a banilor. Este soluția statului pentru onorarea contractului propus populației. Ceea ce se întâmplă însă este că că punctul de pensie este indexat din considerente ce au mai puțin de a face cu indicele prețurilor și mai mult cu strategiile electorale. De aceea se indexează mai mult în anii înainte de alegeri.

Strategia va fi următoarea: politicienii vor profita de inflație, vor face indexările mai târziu, cu procente mai mici, pentru oamenii obișnuiți. Pentru ei, și cei care protejează acest sistem, bani se vor găsi. Magistrații s-au servit deja, la ei este constituțional să primească bani și dacă nu au contribuit, iar orice privilegii primite sunt constituționale. Și nici nu mai pot fi anulate, pentru că sunt drepturi câștigate”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Altfel spus, majorările succesive ale pensiilor din ultimii doi ani nu au reușit decât să păstreze valoarea reală a pensiilor la nivelul anului 2020. Economiștii subliniază însă că pentru persoanele cu venituri reduse, inflația reală resimțită este mult mai ridicată, acest lucru însemnând că nivelul de trai al pensionarilor s-a înrăutățit comparativ cu anul 2020. „Să nu uităm, inflația percepută de pensionari nu este de 16%, cum a fost calculată ea în 2022. Inflația reală, resimțită de cei cu venituri mici este mult mai mare, pentru că acești oameni își cheltuie cei mai mulți bani pe medicamente, alimente de bază și utilități, produsele care s-au scumpit cel mai mult în 2022. Astfel, cred că inflația percepută de pensionari a fost de 25-27%. E o falsă impresie că îi protejăm cu indexarea aceasta de 13%”, a declarat, pentru FANATIK, analistul financiar Adrian Negrescu.

Promisiunile privind creșterea pensiilor

Comparația cu anul 2020 este relevantă pentru că, cu un an înainte PSD vota o nouă lege a pensiilor prin care promitea creșterea reală a veniturilor pensionarilor. Astfel, în legea din 2019, pensiile erau indexate cu rata inflației, la care se adăuga 50% din creșterea salariului mediu brut pe economie. Ideea era de a raporta majorarea pensiilor de creșterea reală a economiei, astfel încât pensiile să crească în raport cu salariile.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Astfel, potrivit legii din 2019, în anul 2020, valoarea punctului de pensie ar fi trebuit să ajungă 1.775 lei, iar în 2021, aceasta ar fi fost 1.875 lei. Practic, față de cât promiteau guvernanții în anul 2019, în anul viitor pensiile vor crește cu doar 8%. Luând în calcul inflația cumulată în acești ultimi ani, pensiile reale pe care românii le vor primi de la 1 ianuarie 2024 vor fi însă cu aproape 30% mai mici față de pensiile pe care le promiteau pentru anul 2021.

„A dispărut iluzia aceea că cresc pensiile relativ la salarii. Asta era de fapt promisiunea din 2019, că vom mări pensiile mult mai repede decât salariile, și atunci creștem bunăstarea pensionarilor în raport cu cea a salariaților. Acum a dispărut chestia asta, în mod evident, suntem unde eram și în urmă cu patru ani, și tot așa vom rămâne. Vorbim de aproximativ 30% față de ce era promis în 2021. În fapt, sunt mai mici și față de ceea ce se promitea că va fi în 2020”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Majorarea pensiilor în noua lege

Noua lege a pensiilor, pusă în discuție publică acum de către Guvern, vine cu un nou mod de calcul al indexărilor. În primul rând, dispare raportarea la creșterea salariului mediu brut pe economie și este introdusă raportarea fie la rata inflației fie la procentul de creștere al veniturilor la bugetul asigurărilor sociale. Bugetul asigurărilor sociale este pe deficit, anul trecut deficitul înregistrat fiind de circa 22 de miliarde lei.

Jumătate din această sumă a fost reprezentată de costurile pensiilor speciale de serviciu, cei 200.000 de pensionari din MAI, MApN sau magistratură. Rămâne de văzut cum ar putea funcționa majorarea pensiilor în viitor pe această formulă (în anul 2015-2016 atât rata inflației cât și bugetul asigurărilor sociale au avut evoluții negative). Consiliul fiscal estima însă că, în anul 2025, deficitul de la bugetul asigurărilor sociale ar putea ajunge la aproape 30 miliarde lei, doar 80% din necesar putând fi finanțat din contribuții.

„Pare că autoritățile fac orice pentru a limita creșterea reală a pensiilor. Să ne gândim că noua lege propune un nou principiu de calcul al indexărilor de la 1 ianuarie, în funcție de rata de inflație sau de rata de creștere a bugetului de asigurări sociale. Până acum era rata inflației, plus jumătate din creșterea salariului mediu brut pe economie. Din start, practic vor avea de pierdut în viitorul următorilor ani din modul în care se va calcula pensia.

Par niște măsuri ce sunt luate din prisma reducerii bugetului de pensii, și nu a creșterii acestuia. Sunt măsuri ce nu sunt fundamentate de niciun studiu de impact. Actuala generație, care se află acum în câmpul muncii, ar trebui să fie alarmată. Peste 80% din cei ce lucrează acum vor ieși la pensie cu un câștig între 300 și 400 de euro. Practic, va trăi la limita sărăciei”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

„Nu văd cum se poate asigura sustenabilitatea pensiilor în viitor, pentru că limita care este pusă la lege se referă la rata inflației sau la veniturile din asigurări sociale. Ori, indicatorul legat de veniturile din asigurări sociale este punctul de referință, dar noi vom avea un număr mai mare de pensionari din viitor. Începând cu 2030 vom avea două milioane de pensionari în plus. Prin urmare, cheltuiala cu pensiile va crește, deci nu o să rămână constantă ca pondere în PIB. Altfel spus, legea asta e doar o apă de ploaie, nu e o soluție pentru problemele pe termen lung”, este de părere și economistul Bogdan Glăvan.

Majorarea vârstei de pensionare

O altă prevedere inclusă în noua lege vizează raportarea stagiului de cotizare la speranța de viață. Premierul Marcel Ciolacu a declarat în repetate rânduri că se opune majorării vârstei de pensionare în condițiile în care speranța de viață în România este una dintre cele mai mici din Europa. Acum, în proiectul noii legi a pensiilor, majorarea vârstei de pensionare se poate face în urma unui raport al Consiliului Fiscal cu privire la creșterea speranței de viață în țara noastră.

Economiștii sunt de părere că introducerea unor astfel de formulări în noua lege nu doar că dă naștere unei incertitudini, dar că reprezintă o creștere mascată a vârstei de pensionare. Acest lucru reprezintă și o recunoaștere a faptului că sistemul de pensii se va afla sub un imens stres în anii următori, odată cu ieșirea din câmpul muncii a generației decrețeilor. Practic, odată cu creșterea numărului pensionarilor întreg sistemul va fi imposibil de finanțat fără subvenții uriașe de la bugetul de stat. Cu atât mai mult cu cât recenta reformă a pensiilor speciale nu a redus cu nimic povara bugetară pe următorii ani.

„În noua lege apare creșterea stagiului de cotizare, a vârstei minime de pensionare, care, pentru prima dată este corelată cu speranța de viață. Ori, noi dacă ne uităm, în ultimii 20 de ani, speranța de viață a crescut cu patru ani în România, deci, ne putem imagina pentru cineva care acum intră în câmpul muncii, unde va activa patru decenii, că vârsta lui de pensionare ar putea crește cu circa patru ani. Se spune că stagiul de cotizare și vârsta de pensionare vor crește cu jumătate din creșterea speranței de viață, deci la o creștere a acesteia cu 8 ani în următorii 40 de ani. Deci, generațiile tinere ar putea să iasă la pensie la aproape 70 de ani”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie, Bogdan Glăvan.

„Autoritățile par să facă orice pentru a ne menține cât mai mult în câmpul muncii, ne oferă întâi posibilitatea să lucrăm până la 70 de ani și probabil că în perioada următoare vor miza pe ideea că speranța de viață va crește pentru a ne obliga să lucrăm până la 70 de ani. Nu pare decât o măsură menită să țină în frâu cheltuielile cu bugetul de pensii. Să nu uităm că situația pensiilor din România este o bombă cu ceas. În următorii zece ani vor ieși la pensie 1,7 milioane de români, cine le va lua locul? Cine le va plăti pensiile, în condițiile în care noi nu luăm măsuri fiscale, economice pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă. Avem nevoie de 7 milioane de angajați care să acopere necesarul de fonduri”, este de părere și economistul Adrian Negrescu.

Pensiile private, lovite și ele de inflație

Inflația din ultimii ani nu a lovit însă doar pensiile primite de românii de rând. O altă categorie de români care și-a văzut veniturile diminuate sunt și salariații cu contribuții la Pilonul II de pensii, dar și cei care au ales să aibă o pensie facultativă pe Pilonul III. Datele ASF arată că randamentele fondurilor private de pensii sunt și ele sub rata inflației. Astfel, datele de la finalul lunii septembrie a acestui an arată că randamentele pentru Pilonul II variază între 5,1 și 6,4%, asta în condițiile în care rata anuală a inflației a ajuns în septembrie la 8,8%. Pentru fondurile de pensii de pe Pilonul III randamentele sunt chiar puțin mai mici, cu rentabilitate între 4 și 5,5%.

Totuși, aceste randamente sunt calculate ca medie anuală pe ultimii cinci ani, unde inflația medie e ceva mai mică, la doar 7%. Asociația pentru Pensiile Administrate Privat în România arăta însă într-un comunicat de presă, remis în iunie 2023, că, după 15 ani de la înființarea fondurilor de administrație, românii au depus 16,9 miliarde de euro, activele fiind cu 5 miliarde în plus. Randamentul mediu anual a fost de 7,41%, comparativ cu o rată anuală a inflației de 4,38%.

Analiștii economici sunt de părere că în condițiile în care inflația reprezintă o taxă asupra celor cu economii, fondurile de pensii nu putea fi însă o excepție. Mai mult însă, aceștia subliniază că aceste fonduri sunt obligate prin legislație să investească un procent de peste 50% în titluri de stat, ceea ce le-a făcut victime sigure în fața inflației, finanțând astfel împrumuturile statului. Spre exemplu, anul trecut, dobânda maximă oferită de statul român la titlurile tezaur a fost de puțin peste 8%, în condițiile unei rate anuale a inflației de 16%.

„Sistemele de pensii din România Pilonul II sunt hiper-reglementate. Aceste fonduri, în partea de gestiune a activelor, ele sunt forțate să investească într-un mod strict. 80% trebuie investit în UE, adică zona cu cea mai mică creștere din lume, în loc să spună OECD. Nu să investim în tot felul de piețe exotice, dar se poate lărgi la OECD. E minim 50% obligațiuni, obligațiuni ce sunt vulnerabile la inflație. Dacă investim în acțiuni, sigur ele pot scădea mai mult, dar ele sunt active reale. Cei care au investit în acțiuni au fost protejați de inflație”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.

La fel, și economistul Bogdan Glăvan este de părere că fondurile de pensii private au avut de suferit tocmai din cauza acestor reguli impuse, situația fiind agravată și de faptul că autoritățile au redus contribuțiile obligatorii la Pilonul II.

„Noi suntem captivii acestei guvernări. Și nu doar pensionarii actuali, ci și viitorii pensionari au fost și sunt sărăciți. Pensiile se taie pe toate orizonturile de timp. La pilonul II e nevoie de o liberalizare mai amplă, pentru că 2/3 din banii de acolo se duc doar în titluri de stat, asta în contextul în care transferul e atât de mic, 3,75%, nu ai ce bani să acumulezi acolo foarte mulți. Lucrul ăsta va fi folosit politic ca să discrediteze pensiile din Pilonul II, doar că dacă vărsăm acolo doar câte-o picătură nu o să facem niciodată ciorbă. Trece viața până umplem oala. Acolo ar trebui să virăm mai mult, și ar fi fost un lucru foarte bun să se întâmple, dar au trecut 13 ani și nu s-a întâmplat. Pentru generațiile astea de acum, cei de 40-50 de ani, lucrurile sunt semi-compromise”, a declarat acesta, pentru FANATIK.