Noul ministru al educației și împărțirea polilor de putere în PNL. Vechea gardă liberală nu are niciun ministru. „Partidul execută ordinele comandantului suprem”

La fel ca la Ministerul de Externe, acum și la Ministerul Educației, cele două portofolii vor fi conduse de apropiați ai președintelui Iohannis, dar care nu sunt membri de partid.

Noul ministru al educației și influența președintelui

După demisia surprinzătoare a ministrului Sorin Cîmpeanu de joia trecută, el însuși văzut ca un apropiat al președintelui Iohannis, numit special pentru implementarea proiectului România Educată, în locul acestuia a fost numită Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui. Chiar dacă acuzațiile de plagiat au fost ultimul scandal major din mandatul ministrului Cîmpeanu, societatea civilă a cerut retragerea Legilor educației după demisia acestuia și refacerea acestora după o consultare reală a specialiștilor în domeniu.

După depunerea jurământului, Ligia Deca a declarat însă că proiectul România Educată, proiectul de suflet al președintelui Iohannis, va merge mai departe „cu noi energii”, precizând că va operaționaliza acest proiect „în literă și spirit”. Marți, noul ministru al educației și-a rafinat declarația, susținând că vrea o reformă „incluzivă şi fără agendă prestabilită, bazată pe studii şi pe acord social”.

Analiștii politici sunt de părere că asistăm și în acest caz la un scenariu similar cu cel al premierului Nicolae Ciucă, fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, funcție în care a fost apărat de președintele Iohannis într-un război cu Liviu Dragnea ce a ajuns până în justiție, și care s-a înscris în PNL în octombrie 2020, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare. A urmat apoi conducerea portofoliului apărării și apoi președinția partidului și funcția de premier, ambele poziții obținute cu sprijinul președintelui Iohannis.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Nu PNL a apelat la doamna Deca, că nu a chemat-o nimeni de la partid. Dimpotrivă, erau câțiva prin PNL care s-au arătat interesați de poziție. E clar că PNL execută ordinele comandantului suprem. A zis președintele Iohannis să fie doamna Deca, atunci e doamna Deca, a zis președintele Iohannis să fie domnul Ciucă președintele partidului, l-au ales șeful partidului, asta după ce îl aleseseră pe domnul Cîțu, tot la ordinul președintelui. Deci cumva e coerent ce face partidul, ascultă de ordinul președintelui. Nu e o schimbare din punctul ăsta de vedere.

Pe de altă parte, ca și în cazul domnului Ciucă, faptul că doamna Deca a fost numită ministru nu înseamnă automat că dânsa va conduce ministerul. La fel cum vedem și în cazul premierului Ciucă, pe majoritatea subiectelor de politică internă, căci pe cele de politică externă nici nu mai vorbim, vioara întâi este PSD sau sunt anumiți lideri puternici din PNL, cum e domnul Bode, așa și doamna Deca este la Ministerul Educației cu aceeași garnitură mare de vreo șapte secretari de stat, de la PSD și PNL, aceeași garnitură de consilieri ca a lui Cîmpeanu și același program ca a lui Cîmpeanu. Deci rămâne să vedem dacă doamna Deca va avea capacitatea să-și impună propria viziune, oricare va fi aceea, sau va fi un simplu executant al unor decizii ce vin de la partid”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

De altfel, după numirea Ligiei Deca, Sorin Cîmpeanu, senator PNL, i-a cerut premierului să adopte cât mai repede în guvern proiectele celor două legi ale educației. „E nevoie ca proiectele să fie susținute în continuare, dincolo de interese politice. Miza e să fie promulgate în acest an calendaristic. Dacă ratăm acest moment, mulți ani nu se va mai putea face nici o reformă”, a spus fostul ministru.

Compromisul dintre Iohannis și PNL

Analiștii politici sunt de părere că avem în acest moment imaginea unui compromis clar între PNL și Iohannis, cu președintele țării controlând prin oamenii lui ministerele de nivel înalt plus educația, unde președintele și-a asumat implicarea, iar partidul are liber la tot ce înseamnă cheltuirea banului public prin genul de proiecte Anghel Saligny. Tocmai acest compromis, susțin aceștia, ne oferă imaginea unor miniștri numiți doar pentru a asigura respectarea unor sarcini primite, altfel spus, a unor lideri politici care nu răspund în fața partidului și în fața alegătorilor.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Dacă ne gândim principial, e de dorit ca miniștrii să fie persoane cu personalitate și influență politică, și care să aibă orișicare informații despre domeniul pe care-l conduc, astfel încât să nu depindă doar de partid, ci să înțeleagă care este interesul public, și să-l urmeze pe acela, căci până la urmă asta jură când își iau mandatul. Pe de altă parte, în cazul concret al actualei coaliții cred că trade-off-ul este clar de când s-a stabilit: adică ceea ce unește cele trei partide nu e vreo ideologie sau vreun interes public, ci accesul la bani și la alte privilegii.

Iar înțelegerea dintre Iohannis și partidul din care a provenit pare transparentă de la început. Le-a asigurat o majoritate, așa cum a gândit-o dânsul, și a cerut în schimb aceste funcții de aparentă decizie prin care el să influențeze, dar nu se bagă pe toată problema de bani. Dacă ne uităm unde președintele Iohannis este complet absent, în comunicare cât și în decizie, sunt tocmai PNDL-Anghel Saligny, PNRR, deci alocarea banilor. Lucrurile astea nu se decid la Cotroceni ci în negocierile dintre partide. Acesta este compromisul pe care-l văd în momentul de față. Domnul Iohannis își păstrează influența la nivel înalt, aparent onorabil, este cel care conduce, iar partidele își distribuie banii”, a mai declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

PNL, între Iohannis și vechiul PDL

Coaliția cu PSD a reprezentat o graniță greu de trecut pentru PNL încă de la început, dat fiind faptul că cele două partide au nu doar ideologii diferite, dar au în spate o lungă istorie de rivalitate politică. Și mai mult, pentru un PNL reprezentat în special de fosta gardă, în acest moment niciunul dintre miniștrii săi din Guvernul Ciucă nu provine din această tabără liberală.

Nicolae Ciucă este membru PNL de doar doi ani, intrând în partid în luna octombrie, 2020. Lucian Bode, secretarul general al partidului și președintele filialei din Sălaj, este unul din foștii lideri PD-L, când a ocupat și funcția de ministru al economiei în cabinetul Ungureanu. În aceeași situație se află și ministrul justiției, Cătălin Predoiu, și el venit în partid tot pe filiera PD-L, fost ministru al justiției în cabinetul Tăriceanu, numit la recomandarea expresă a președintelui Băsescu. În fapt, în 2008, numirea sa în această poziție i-a deranjat pe liderii liberali de la acea vreme, Crin Antonescu și Ludovic Orban, care s-au plâns că nici măcar nu au fost consultați pentru această numire.

La externe, Bogdan Aurescu este mai degrabă un profesionist în domeniu, acesta nefiind membru al PNL, situația similară cu a Ligiei Deca, care a fost consiliera președintelui timp de șapte ani. Pe lângă aceștia, liberalii îi mai au în guvern pe Sebastian Burduja, președintele filialei Sector 1 a PNL, care a ajuns în tabăra liberalilor după ce partidul înființat de acesta, PACT, a fost înghițit în PNL, după ce a ratat intrarea în Parlament ca independent. Burduja a gravitat în jurul mai multor oameni politici până să ajungă în PNL, intrând în atenția publică în 2009 când a lansat un ONG dedicat studenților din străinătate, ONG lansat în prezența unor oameni politici precum Dan Voiculescu sau Sebastian Ghiță.

Liberalii îi mai au în guvern pe miniștrii Constantin Daniel Cadaru, ministrul antreprenoriatului și turismului, a cărui singură calitate recunoscută este aceea că este omul de încredere al lui Gheorghe Flutur, unul dintre foștii grei din PDL. Doar ministrul Virgil Daniel Popescu, ministrul energiei și președinte al filialei din Mehedinți a liberalilor, are o carieră mai lungă în PNL, însă și el și-a început viața politică în PNȚCD.

Analiștii politici sunt de părere că după fuziunea cu PDL, vechea gardă a liberalilor din partid a fost înfrântă în contextul în care președintele Iohannis, și el nou venit în partid, a început să acumuleze tot mai multă putere la palatul Cotroceni. Foștii liberali au mizat pe strategia pierzătoare de a nu critica partidul în public sunt acum în afara oricărui centru de putere din PNL.

„Este cea ce putem numi o luptă internă în PNL, dar mai mult decât atât mi se pare o involuție a partidului după fuziunea cu PDL. Sigur, nici domnul Iohannis nu are un istoric în PNL, el a venit în partid relativ recent, și nu are legături cu vechea garnitură. După fuziune însă cred că s-au întâmplat două lucruri importante în partid dacă ne uităm cu atenție: pe de o parte fostul PD sau PDL avea filiale mult mai puternice, disciplina de partid în PDL, așa cum îl crescuse Băsescu, era mai mare, și atunci ei s-au aliat mult mai ușor între ei astfel încât să câștige poziții cheie și influență în partid.

Apoi, în al doilea rând, domnul Iohannis ca să-și câștige puterea și influența pe care o are astăzi a trebuit să înlăture, într-o primă etapă apropiații lui Crin Antonescu, care erau vechiul PNL, și apoi apropiații domnului Orban, care și ei erau vechiul PNL. Înlăturându-i pe aceștia, în mod natural, s-a aliat cu cine a mai fost acolo, adică fostul PDL, cei pe care i-a adus el din alte partide și așa mai departe. Am asistat astfel la o transformare evidentă a PNL-ului, în timp ce foștii lideri liberali au mers pe strategia pierzătoare de a nu spune nimic, de a nu critica public partidul”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.