Nume de cod: „Dramaturgul”. Cornel Dinu, acuzat că a predat Securității o piesă de teatru anti-comunistă! Ce spune „victima” delațiunii. Exclusiv

Cornel Dinu este personajul secundar al unor dezvăluiri făcute de Gabriel Andreescu despre Ion Coja, lingvist de prestigiu, publicist și scriitor, cunoscut pentru orientarea sa politică profund naționalistă.

Gabriel Andreescu este „activist român pentru drepturile omului și specialist în domeniul științelor politice, disident anticomunist român, care s-a opus deschis lui Ceaușescu și regimului său autoritar”, acum profesor la SNSPA, conform wikipedia.

Cornel Dinu este acuzat de Gabriel Andreescu că l-a denunțat pe Ion Coja în aprilie 1974 în legătură cu niște documente pe care acesta l-a rugat să le ducă în străinătate, având în vedere că „Procuroru’” ieșea des din țară cu Dinamo sau cu echipa națională.

Cornel Dinu, acuzat că era turnător la Securitate! Ce spune „Procuroru’”. Ce spune „victima” delațiunii sale din dosarul „Dramaturgul”

Documentele respective s-au dovedit a fi o „piesă de teatru avându-l ca erou pe studentul ceh Jan Palach – studentul care își dăduse foc în anul 1968 ca protest față de înăbușirea revoluției de la Praga de către trupele sovietice”, conform hotnews.ro.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Pe scurt, Gabriel Andreescu susține că în 27 aprilie 1974 Cornel Dinu ar fi făcut un raport la Securitate că a fost rugat de Ion Coja să scoată din țară manuscrisul unei piese de teatru. Ion Coja era deja „subiectul” unui dosar denumit „Dramaturgul”, după ce piesa respectivă, denumită „Requiem pentru Jan”, fusese găsită de securiști în bagajele unei studente americane la sfârșitul anului 1973. Lui Cornel Dinu i s-ar fi cerut să redacteze și un denunț, „piesă-cheie în demararea acțiunii penale împotriva lui Ion Coja”, conform dosarului amintit.

FANATIK l-a contactat pe Cornel Dinu în legătură cu aceste acuzații și fostul jucător, antrenor și președinte al lui Dinamo a povestit, în exclusivitate pentru FANATIK, ce s-a întâmplat în acel aprilie din 1974.

„Cu Ion Coja sunt prieten din anii ’70, când, împreună cu el și cu fratele său cântam la «Melody», jos, la bar, «Deșteaptă-te, române!» și «Trei culori cunosc pe lume» de fugeau toți din jur, că erau cântece patriotice interzise de Ceaușescu, Gigi Dinică ce mai avea curajul să rămână cu noi…”

„Andreescu ăsta zice că l-am dat în primire pe Coja la Securitate, că am făcut eu un raport, cu o piesă de teatru pe care a scris-o el, și apoi îl face colaborator al Securității chiar pe Coja. Enormități, nimic altceva… Mă întreb dacă toată mizeria asta de acum nu are nicio legătură cu prezentarea mea ca posibil consilier municipal”

„Nu am scris niciodată vreun raport la Securitate decât atunci când a rămas în Germania Sătmăreanu II, Pegy, în 1979, după meciul nostru cu Frankfurt… trebuia să rămân eu, mă voia Bayern, dar eu le-am spus că nu rămân decât dacă-mi dau drumul oficial autoritățile române… și a rămas el în locul meu… și atunci am dat cu subsemnatul toată echipa”

„Am vorbit cu Ion (n.a. – Ion Coja) și l-am întrebat «Ioane, ai citit ce-a scris ăsta? Că eu sunt securist și că te-am dat în primire cu un raport despre o piesă de teatru… Și apoi că și tu ai devenit turnător al Securității că prea ai plecat des în străinătate… Cine e ăsta?», «Domne, e unul care a mai scris de mine chestiile astea, l-am dat în judecată, nu s-a prezentat la tribunal, l-am lăsat în plata Domnului»…”

„Ce s-a întâmplat de fapt… Coja mi-a dat un telefon… el era urmărit de Securitate… mi-a dat un telefon, eram în cantonament, plecam cu echipa națională la Paris… și mi-a dat un telefon: «Cornele, te rog frumos să-mi duci și mie, dacă poți, o vedere la cineva acolo…»… «Da, Ioane, nicio problemă»…”

„Asta era pe la prânz, a doua zi plecam… Pe la șapte seara a venit în cantonamentul unde eram cu echipa națională colonelul Turtureanu, șeful secției de fotbal de la Dinamo, ca un părinte pentru mine, însoțit de un alt colonel, care s-a recomandat Wagner. Și zice: «Domnul Dinu, știm că mâine veți primi la aeroport un manuscris din partea lui Ion Coja, avem rugămintea să ni-l dați nouă, să nu facem rumoare»…”

„Și eu le-am spus: «Domne, uite ce e: eu vi-l dau cu o singură condiție, să nu i se întâmple nimic prietenului meu Coja, altfel nu vă dau nimic… Și apoi vreau să-mi spuneți și mie ce a scris în romanul ăsta»… Wagner mi-a promis: «Da, domnule Dinu, vă dau cuvântul meu de onoare»…”

„A doua zi am primit manuscrisul la aeroport de la un prieten, Pompilică de la «Athenee Palace», nu era o simplă vedere, erau vreo trei sute de pagini… trec de controlul vamal, dincolo mă așteptau Turtureanu și Wagner. Le-am dat manuscrisul și le-am mai spus odată condiția mea. M-au asigurat din nou, sub cuvânt de onoare, că nu i se va întâmpla nimic lui Coja”

„După două zile când m-am întors în țară, mă cheamă coloneii la ei la birou, erau amândoi… Și Wagner îmi spune: «Domnul Dinu, eu răspund de toată mișcarea universitară din partea Securității. Domnul Coja este un tip deosebit, un profesor eminent. Așa cum v-am promis, vă spun că nu era vorba de un roman, ci de o piesă de teatru despre studentul ceh care și-a dat foc la Praga în 1968 ca protest împotriva invaziei trupelor sovietice. Piesa este foarte bună, dar la noi, în scandalul în care suntem cu rușii din cauză că nu am participat atunci, în ’68, asta ne mai trebuia, să apară o piesă împotriva rușilor… Așa că stați liniștit, domnul profesor Coja nu va suferi niciun fel de repercusiune». Asta a fost tot, asta a fost «turnătoria» mea”

„Peste ceva timp, mi-a povestit Ion (n.a. – Ion Coja) că și lui i-a spus Wagner că piesa e bună, dar inoportună în contextul relației încordate cu rușii și atunci Ion l-a întrebat: «Și dacă mă calcă o mașină de-a lor?», la care Wagner i-a răspuns: «Fiți liniștit, domnule profesor, mai suntem și noi pe-aici». Mai erau și patrioți adevărați în Securitate, nu numai politruci”

Ion Coja îl exonerează pe „Procuror”: „Dinu n-a avut încotro, nu Dinu s-a dus la Securitate, Securitatea s-a dus peste Dinu”

FANATIK l-a contactat și pe Ion Coja, victima turnătoriei lui Cornel Dinu în opinia lui Gabriel Andreescu. Care a povestit, în exclusivitate pentru FANATIK, că „Procurorul” nu a avut nicio vină în cele petrecute în 1974, ba din contră, l-a avertizat că Securitatea este pe urmele sale.

„Sunt foarte mirat de cele spuse de acest Gabriel Andreescu despre Cornel Dinu. Nici vorbă să fi fost așa cum prezintă el lucrurile. N-a existat niciun moment riscul de a fi arestat, asta sunt prostii…”

„În ceea ce privește contribuția lui Cornel Dinu, el n-a avut nicio vină. Dimpotrivă, Dinu a riscat în momentul în care, după ce Securitatea a prins firul celor ce se întâmplau, m-a avertizat, mi-a trimis un mesaj prin Conți Bărbulescu, care l-a pus pe amicul comun doctorul Dan Cornel-Belafitul să mă caute cu discreție, ca să nu se prindă «tovarășii», și să mă pună în gardă că Securitatea a aflat de intențiile mele”

„Nu i se poate reproșa nimic lui Cornel Dinu. Gestul său de a mă avertiza, dacă era aflat de Securitate i-ar fi creat mari probleme, cât de mare fotbalist era el la echipa Internelor și la națională”

„Dinu n-a avut încotro, nu Dinu s-a dus la Securitate, Securitatea s-a dus peste Dinu. Eu am fost imprudentul cu telefonul, telefoanele erau urmărite și așa au aflat ce vreau eu să fac, nu le-a spus Dinu”

„Am fost anchetat la Securitate, ancheta a condus-o un colonel… Wagner… care s-a purtat impecabil cu mine. N-am știut că Dinu i-a pus condiția lui Wagner să nu pățesc nimic. Ancheta a fost foarte corectă și eu am fost extrem de mulțumit că, la data când m-au chemat la Securitate, textul piesei deja ajunsese în Franța prin alte filiere”

„Eu am căutat și am găsit cinci căi prin care am trimis piesa în Occident, din cinci au funcționat două și textul a ajuns la Monica Lovinescu și la Victor Smatoc, la Paris”

„Nu înțeleg de ce a scris Andreescu mizeria asta de text în care încearcă să-l lovească pe Cornel Dinu, speră să obțină prin numele lui… și al meu… notorietate sau ce?”

„Cornel Dinu s-a purtat excelent, extraordinar de corect, am și mizat pe asta. Cornel Dinu nu a fost vinovat cu nimic, vinovată a fost împrejurarea că acel telefon a fost urmărit și eu că nu m-am gândit la asta”

• „Un val de mare sculptat umblă prin București și se numește ION COJA. Uneori, de foarte puține ori, când se apucă să cioplească destine din lutul pe care-l fură stepei, marea dă la iveală vlăjgani ca ION COJA, care nu imploră niciodată pe nimeni, ci-și smulg singuri, hotărâți și lucizi, bucuriile și durerea din întâmplările ce alcătuiesc o viață de om. ION COJA aparține mării ca și luna, corabia lui de nuntă. Îl respect și mi-e drag ca o scuturare de meri, pentru că se pricepe de minune să le scoată apa proștilor din urechi” – Fănuș Neagu în „Cartea cu prieteni
• 1979 este anul în care, în plină „Epocă de Aur” a lui Nicolae Ceaușescu, Ion Coja a primit premiul Academiei Române pentru piesa de teatru „Credința”, în care face, pentru prima dată în timpul regimului comunist, apologia rolului jucat de, atenție!, Regele Carol I și familia Brătienilor în istoria României
• 1992-1996 este perioada în care Ion Coja a fost senator de Constanța din partea Partidului Democrat Agrar din România(PDAR)
• 2002 este anul în care Ion Coja a înființat „Liga pentru Combaterea Anti-Românismului”, în luna iunie
• 78 de ani va împlini Ion Coja pe 22 octombrie

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație