Alimentația oamenilor din orașele occidentale duce o lipsă considerabilă de fibre, ceea ce ar putea afecta major modul în care intestinele diferă materia vegetală, se spune într-un studiu publicat în revista Science, citată de News.ro.
Deși dieta umană conține o componentă apreciabilă de fructe și legume, modul în care organismul uman descompune celuloza – materialul care căptușește pereții celulari în plantelor și care se regăsește sub formă de fibre în fructe și legume – este relativ puțin cunoscut.
O echipă internațională de cercetători a descoperit bacterii necunoscute până acum capabile să descompună celuloza într-un mod similar celui din intestinele vacilor, cailor, oilor sau ale altor mamifere rumegătoare.
În urma analizelor pe mostre de fecale ale oamenilor din diverse epoci și regiuni s-a ajuns la concluzia că oamenii au în comun cu animalele de fermă unele caracteristici ale microbiomului intestinal, anume mai multe bacterii care se hrănesc cu celuloză.
Există trei asemenea bacterii, toate aparținând genului Ruminococcus, implicate în digestia celulozei, una asociată mamiferelor copitate rumegătoare, alta primatelor și una specifică oamenilor. În probele de fecale cu o vechime între 1.000 și 2.000 de ani, aparținând populațiilor de vânător-culegători sau altor oameni din mediul rural sau urban, toate cele trei specii se regăseau din abundență.
În schimb, la populațiile din societăţile moderne, industrializate, mai ales în mediul urban, aceleaşi bacterii intestinale sunt mult mai rare. „Aceste constatări implică, în mod colectiv, un declin al acestor specii în intestinul uman, probabil influenţat de trecerea la un stil de viaţă occidentalizat”, se spune în studiul coordonat de specialistul în microbiologie, Sarah Moraïs, de la Universitatea Ben-Gurion, din Israel.
Explicația ar fi că un conum redus de fibre vegetale a făcut ca numărul de bacterii Ruminococcus din intestin să scadă, ceea ce ar explica și probleme de metabolizare a hranei în rândul populației urbane, moderne.
Teza are nevoie de cercetări suplimentare, dar autorii studiului cred că „ar putea exista un potenţial pentru reintroducerea sau îmbogăţirea intenţionată a acestor specii în intestinul uman” prin suplimente alimentare sau probiotice specializate, deși aceștia admit că cercetările în domeniu sunt încă la început.
Se pare că bacteriile Ruminococcus ar fi fost transferată inițial din intestinul rumegătoarelor, probabil în timpul procesului de domesticire a animalelor, ceea ce ar fi dus la creșterea capacității de digerare a plantelor. Însă modificarea regimului alimentar adusă de societatea industrială ar putea face ca intestinul uman să nu mai fie un cămin adecvat pentru aceste bacterii, cu un impact deocamdată necunoscut asupra sănătății umane.