Obiceiuri la români de Ajunul Crăciunului, pentru fiecare regiune a țării. Locul unde se servesc 12 feluri de mâncare

Mai este doar o zi până la Ajunul Crăciunului, iar românii sunt în sfera pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă. Tradițiile și obiceiurile sunt încă respectate cu rigurozitate de către mulți.

Obiceiuri pentru Ajunul Crăciunului la români. Multe au legătură cu animalele și agricultura

Este binecunoscut faptul că România este o țară împărțită în mai multe regiuni, iar fiecare în parte are păstrate de sute de ani și din moși, strămoși datini care sunt purtate mai departe de către generațiile actuale.

În bucătăriile gospodinelor este agitație mare acum, toate se întrec în a pregăti cele mai bune bucate tradiționale. În Moldova, de exemplu, se fac pentru Ajunul Crăciunului turte subțiri, înmuiate în apă caldă cu esență de rom și presărate apoi cu nucă.

Turtele nu trebuie gustate până ce un preot nu trece pragul casei. Acestea reprezintă scutecele Domnului. Una dintre turte trebuie pusă la o icoană, iar mai apoi se dă la vite, astfel încât acestea să fie de folos la casa omului, pentru anul care bate la ușă.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Colindatul, obicei comun, dar se practică diferit

Obiceiul colindatului este comun în toate regiunile, doar că se respectă în mod diferit. În Muntenia, Moldova sau Dobrogea se practică mai mult la lăsarea nopții, iar în Ardeal, Maramureș, Bucovina și Banat pe timp de zi.

Colindatul vestește nașterea lui Iisus Hristos în ieslea din Betleem. Unii dintre ”vestitori” primesc de la gazde bani, iar alții primesc mai mult mâncare, colaci și fructe așa cum se făcea odinioară. În Maramureș și Bucovina se colindă în grupuri, îmbrăcate în straie tradiționale.

În Banat, are loc ”Colindul Dubașilor”. Un grup de tineri, îmbrăcat popular, merge în ritm ușor și bate tobele de la biserică și până la ultima casă din sat pentru a vesti Nașterea Domnului.

Tot aici, cel mai vârstnic membru al familiei trebuie să arunce boabe de grâu în fața colindătorilor pentru ca recoltele de pe câmp să fie bogate tot anul 2023.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Locul din țară unde se servesc 12 feluri de mâncare în ziua de Ajunul Crăciunului

Bucovina este o destinație încărcată de tradiții și obiceiuri, de aceea este și foarte vizitată de turiști. Aici, sunt români care pun pe masă, în Ajunul Crăciunului, 12 feluri de mâncare, dar de post. Acestea semnifică ultima masă înainte de încheierea postului.

Tot în Bucovina, se spune din bătrâni că gospodinele trebuie să iasă afară cu mâinile, cu resturi din aluatul pentru cozonaci sau pâine și apoi să se atingă de copacii de pe lângă casă, spunând: ”Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”. 

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou, respectate de Ajunul Crăciunului în alte regiuni din țară

Potrivit jurnalul.ro, în Maramureș sunt sate unde tinerii practică mersul cu ”Steaua”, ”Capra” sau ”Ursul” chiar în Ajunul Crăciunului și nu în cel al Anului Nou, așa cum se face în mare parte din țară.

Tot în Ajunul Crăciunului, în sate din Ardeal, Dobrogea și Muntenia, fetele nemăritate au ocazia să-și vadă ursitul. Asta dacă își pun busuioc sub pernă sau se așază în fața unei oglinzi, la 12 noaptea, cu o lumânare în mână, așteptând să le apară sufletul pereche.

Se mai spune că tradițiile și obiceiurile de Ajunul Crăciunului s-au preluat din perioada precreștină și simbolizează alungarea spiritelor rele, noi începuturi, împăcarea cu cei din jur și iertarea oamenilor de păcate.