Tradiții din bătrâni de Ajunul Crăciunului. Ce se face pentru bunăstarea familiei

Ajunul Crăciunului este ziua care, practic, deschide perioada Sfintelor Sărbători de Iarnă, marea sărbătoare a creștinătății: nașterea Domnului Iisus Hristos.

Tradiții din bătrâni de Ajunul Crăciunului. Ce se face pentru bunăstarea familiei

Mai ales la sate, tradițiile din Ajunul Crăciunului sunt păstrate din bătrâni, sunt transmise din generație în generație. Tradiția populară ne învață ce trebuie , dar și ce nu trebuie să facem în această zi patronată de Moș Ajun.

Moș Ajun, „spune” tradiția, este frate geamăn cu Moș Crăciun, cele două personaje mistice semănând între ele ca două picături de apă. În religia ortodoxă, Moș Ajun ar fi fost ultimul dintre Apostoli.

În majoritatea regiunilor țării se păstrează obiceiul ca în Ajunul Crăciunului, preotul, împreună cu dascălii și cântăreții bisericii să umble prin tot satul cu icoana nașterii Domnului Iisus Hristos.

Digi24.ro

Planta care scade nivelul inflamației din corp. Endocrinolog: „Există studii care dovedesc mai multe efecte benefice”

Tradiția populară „spune” că în ziua de Ajun se deschid cerurile, dar nu oricine poate vedea și se poate bucura de această minune, ci numai acei creștini cu credință adevărată și, mai ales, buni la suflet.

„Bună dimineața la Moș Ajun!” deschide colindele tradiționale de Crăciun

În dimineața Ajunului, copii merg la colindat cu bine-cunoscutul „Bună dimineața de Moș Ajun!”, primul colind din bogăția folclorică a satului românesc. Nu este român care să nu cunoască „Bună dimineața la Moș Ajun!”…

„Bună dimineață la Moș Ajun!
Ne dați, ne dați, ne dați ori nu ne dați?
Am venit și noi o dată,
La un an cu sănătate,
Domnul sfânt să ne ajute,
La covrigi și la nuci multe!”

„Bună dimineață la Moș Ajun!
Ne dați, ne dați, ne dați ori nu ne dați?
Această seară este pentru noi
Cea mai frumoasă dintre sărbători.
Căci noi cu toții venim acum
Să vă urăm de Moș Ajun!”

Digisport.ro

A divorțat de tatăl copiilor ei după 19 ani de căsnicie și i-a pus imediat ”eticheta”! El a recunoscut: ”Motivul sunt eu”

„Bună dimineață la Moș Ajun!
Ne dați, ne dați, ne dați ori nu ne dați?
Bună dimineață la Moș Ajun!
Ne dați, ne dați, ne dați ori nu ne dați?
Și la anul când venim
Sănătoși să vă găsim!”

Apoi, în seara de Ajun, copii și tinerii pleacă la colindat cu o traistă mare pe umăr pentru răsplata primită de la oamenii pe care îi colindă.

„Nașterea Domnului este anunțată în lume de creștini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineață de Ajun, fiind copiii și tinerii. Aceștia sunt primiți de creștini cu mere, nuci, covrigi și cu acele turte numite «Scutecelele lui Hristos». Pentru că până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie și ei primiți cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe)”
crestinortodox.ro

În ziua de Ajun, gospodinele tradițional gătesc sau, mai… modern cumpără, colaci, covrigi, prăjiturele pentru colindătorii care vin să ureze la cinstita gospodărie.

Se mai pregătesc turte care se numesc și „scutecele Domnului”, presărate cu zahăr pisat mărunt, mărunt, amestecat cu miez de nucă pisat la fel.

Atenție ce… măr luați în Ajun ca să vă aflați… soarta! Superstiția, bat-o vina!

În timp ce face colacii pentru Ajun, stăpâna casei trebuie să se ducă în grădină și, cu mâinile pline de aluat, să spună în fața unui pom fructifer „Mărule/părule/prunule, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”.

Apoi, după ce pun pâinea la copt în cuptor, nu au voie să uite a spune exact în acel moment, nu mai târziu sau mai devreme: „Cum e cuptorul plin de pâine, așa să fie pomii plini de poame și câmpul de grâne”.

În ziua de Ajun, conform tradiției din bătrâni, cei care vor să afle cum le va fi sănătatea în anul ce vine, taie un măr în două. Dacă mărul are viermi, credința „spune” că omul va fi urmărit de boală. Mai rău, un măr putred anunță moartea…

Tradiția mesei de post din seara de Ajun și împodobirea bradului de Crăciun

Masa din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta a țării, dar peste tot mâncarea este de post. Nimeni nu are voie să guste din bucate sau băutură înainte ca preotul să binecuvânteze masa.

Înainte să vină preotul cu binecuvântarea, gospodina pune pe masa de sub icoana cu candelă din casă o farfuria cu turte, o farfurie cu „bob” (grâu), cu „perje” (prune fierte) și o sticlă cu vin roșu, iar în cele patru colțuri ale mesei așază câte un colac.

La plecare, preotul ia banii așezați din timp de gazdă sub fața de masă, mai ia și doi colăcei și o sticlă cu vin, iar dascălii umplu traistele cu colaci, covrigi , prăjituri de casă, mere și nuci.

Abia apoi, după plecarea preotului care a sfințit masa și casa conform tradiției, se poate împodobi bradul de Crăciun, prilej de mare bucurie atât pentru copii, cât și pentru părinți și bunici.

„În sfânta seară de Ajun
Împodobeam, cu toţii, bradul
Ce forfotă! Ce dans nebun!
În lumi de basm treceam noi vadul”
Corneliu Vadim Tudor (6 decembrie 2014)

Obiceiuri, tradiții, superstiții „de Ajun” pentru un an următor fără probleme

Apoi, pentru a vă proteja casa, familia, inclusiv pe dumneavoastră înșivă de orice lucrare a Diavolului, pentru a aduce sănătate și bunăstare în gospodărie și în neam, sunt câteva obiceiuri, putem să le zicem superstiții, care „coboară” tot din tradițiile transmise de bătrâni, privitoare la ziua și noaptea de Ajun spre Crăciun, când s-a născut Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

• Nu mâncați nimic, țineți post negru în toată ziua de Ajun.
• Când ieșiți prima dată din casă în ziua de Ajun, adunați câteva surcele și împrăștiați-le apoi prin casă. Aceste surcele se numesc „pui” și aduc belșugul în gospodărie.
• Adunați în ziua de Ajun toate lucrurile împrumutate pe la vecini și prieteni, aduceți-le acasă și astfel nu veți avea nevoie să vă împrumutați de nimic în anul ce vine.
• Fierbeți în Ajun mai toate felurile de bucate pentru a le avea și în anul următor. Dar atenție la postul negru, puteți gusta din ele numai după miezul nopții!
• Dați copiilor să mănânce bostan ca să fie sănătoși tot anul care vine.
• Puneți pe masă, dacă aveți vite, o mână de otavă, pe care s-o dați a doua zi după Crăciun vacilor ca să fie sănătoase, să dea lapte mult și să facă viței frumoși anul următor.
• Dacă aveți albine, nu dați nimic, nimicuț din casă în ziua de Ajun pentru ca micilor „gospodine” zburătoare să le meargă bine, fără probleme la „roit” anul care vine peste numai o săptămână.
• Cât despre fetele nemăritate, ele trebuie să țină post negru în Ajun și să lase afară, peste noapte câte puțin din toate bucatele gătite de ele ca să vină ursitul să guste din ele și astfel ele să-l vadă!
• Nu beți în niciun caz rachiu în Ajunul Crăciunului, tradiția „spune” că ar fi fost inventat de… Diavol, care își bate joc de cel care-l bea și-l îmbată.
• Tot tradiția mai „spune” și că în Ajunul Crăciunului este interzis să vă… bateți, nici măcar în glumă, ca să nu faceți… „buboaie negre” peste an!
• Din momentul în care apare prima stea în seara de Ajun, nu mai deschideți ușa nimănui, oricine ar fi, ca să nu vă „zboare” norocul din casă.
• Nu vă culcați nicicum pe paie sau în fânul din grajdul animalelor, cei care aveți așa ceva, pentru că boii, dacă aveți așa ceva, prind glas omenesc și povestesc despre nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, încălzit de răsuflarea vitelor în ieslea din Betleem (numit în vechime Viflaim) și așa ceva nu este pentru urechile oamenilor!

FANATIK vă urează un Ajun și un Crăciun liniștit, cu sănătate maximă, între cei dragi!