Octogenara care deține parcul IOR le-a deschis dosar penal unor șefi din Primăria Sectorului 3. Femeia cere urgentarea cercetărilor

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 mai are la dispoziție câteva luni pentru a da un răspuns octogenarei Maria Cocoru, în legătură cu o plângere penală pe care aceasta a formulat-o pe numele unor șefi din Primăria Sectorului 3.

Maria Cocoru s-a plâns că Primăria Sectorului 3 a făcut parc din terenul ei

Plângerea penală nu se referă la IOR, ci la parcul Constantin Brâncuși, un teren verde în suprafață de 14.310 mp, retrocedat în 2011 printr-o dispoziție a Primăriei Municipiului București către aceeași Maria Cocoru.

În anul 2019, proprietara terenului a făcut o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, constituire a unui grup infracțional organizat și tulburare de posesie.

În plângere, ea a indicat ca autori ai faptelor de mai sus: trei consilieri USR din Consiliul General CGMB, două ONG-uri (Eco-Civica și Salvați Bucureștiul), doi consilieri din cadrul Consiliului Local Sector 3, precum și un fost director al ADP sector 3. De asemenea, vizat de plângere a fost și primarul sectorului 3, Robert Negoiță.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Ea a reclamat că Primăria Sectorului 3 ar fi ocupat ”abuziv” terenul și a edificat fără autorizație un parc, motiv pentru care a solicitat în instanță despăgubiri pentru lipsa folosinței.

Maria Cocoru arată că prin realizarea fără autorizație de construire, au fost alocate resurse fără derularea de achiziții publice și prin fraudarea legii și a bugetului local, pentru realizarea unor ”pretinse investiții publice”.

Octogenara susține că cei care vor parcul înapoi au dat foc vegetației

Octogenara a mai reclamat faptul că mai mulți membri USR au demarat o acțiune civică de mobilizare a locuitorilor sectorului 3 și a Municipiului București, care s-a concretizat prin întâlniri publice care au avut loc pe terenul deținut de ea, încălcându-i astfel dreptul la proprietate.

”Denunţătoarea a arătat că atât postările pe Facebook cât şi întâlnirile din parc au la bază informaţii potrivit cărora ea ar fi un interpus al unor politicieni din alte partide (informaţii care ar fi false) şi unele potrivit cărora s-ar fi dat drept de construire pe teren pentru un bloc de 10 etaje (informaţii care, de asemenea, ar fi false), urmărindu-se astfel o campanie de denigrare la adresa denunţătoarei.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Efectele postărilor şi al întâlnirilor ar fi „instigarea cetăţenilor sectorului 3 la acţiuni contra persoanei subsemnatei”, „instigă cetăţenii la ură şi distrugere împotriva subsemnatei”, „vendetă personală”, „incită la violenţă împotriva mea”, „naţionalizarea”/ „renaţionalizarea” /„exproprierea” /„deposedarea subsemnatei”, dar şi punerea unei presiuni constante asupra Sectorului 3 şi Municipiului Bucureşti pentru atingerea celui din urmă efect”, se arată în dosar, potrivit FANATIK.

Mai mult, ea a acuzat că incendiile de vegetație din parcul IOR ar fi avut loc ”în urma unor adunări civice”, mai ales că pe grupurile de Facebook au fost lansate o serie de amenințări cu ”bombe incendiare, cum fac talibanii în Afganistan”, ”cocktailuri Molotov” și ”detonatoare TNT”.

Cercetările s-au reluat doar pentru abuz în serviciu

În aprilie 2020, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declinat cauza în favoarea Parchetului de le lângă Tribunalul București.

Trei luni mai târziu, procurorii de aici au clasat dosarul cu privire la sesizarea formulată de Maria Cocoru, însă aceasta a contestat în instanță soluția. Tribunalul București a admis cererea proprietarei doar în legătură cu săvârșirea acțiunii de abuz în serviciu și a trimis cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale. Cercetările s-au desfășurat in rem, respectiv s-au referit la fapte și nu la persoane.

La mijlocul anului 2023, Maria Cocoru a reclamat în instanță faptul că procurorul care se ocupă de dosarul ei nu a întreprins nicio acțiune în decurs de mai bine de doi ani. Ea a cerut judecătorilor să dispună un termen rezonabil pentru finalizarea cercetărilor. Argumentele au fost admise de judecător.

Judecătorii au admis că dosarul a zăcut într-un sertar mai bine de doi ani

”Aplicând aceste criterii la prezenta speţă, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că de la data începerii urmăririi penale in rem (06.04.2021) şi până în prezent a trecut o durată de aproximativ 2 ani şi 1 lună.

Astfel, judecătorul reține că a existat o perioadă lungă de inactivitate totală a organelor de urmărire penală, în care nu s-a efectuat niciun fel de act de urmărire penale în cauză, respectiv, cel puţin de la data de 06.04.2021 până în prezent.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că natura cauzei şi obiectul acesteia prin raportare la activitatea infracţională pretins a fi fost săvârşită, impune verificări amănunţite şi conferă acesteia o dificultate relativ medie, însă complexitatea cauzei nu justifică inactivitatea totală a organelor de urmărire penală”, se arată în motivarea instanței, potrivit FANATIK.

Instanța a decis că Mariei Cocoru i se încalcă dreptul la un proces echitabil printr-o durată excesivă a procedurilor judiciare. Astfel, procurorii au primit ca termen limită luna februarie a anului 2024, pentru a soluționa dosarul pornit de la sesizarea Mariei Cocoru.