Oficial, Bucureștiul a mai pierdut un parc. Octogenara Maria Cocoru rămâne cu încă 14.000 mp din Sectorul 3

Primăria Sectorului 3 a pierdut procesul pe ”Legea 10” pe care îl avea cu PMB și Maria Cocoru, pentru parcul ”Constantin Brâncuși”, din zona IOR. Este vorba despre 14.310 mp de spațiu verde, care au ajuns în posesia octogenarei printr-o restituire în natură asumată de fostul primar al municipiului București, Sorin Oprescu.

Primăria Sectorului 3 are de achitat 20.000 de lei avocaților Mariei Cocoru

Maria Cocoru nu doar că a câștigat lejer acest proces, însă trebuie să primească și cheltuieli de judecată uriașe. Este vorba despre 10.000 de lei pentru faza de fond și 10.000 de lei pentru cea de apel, ambele câștigate de proprietara fostului parcului.

Speța este asemănătoare cu cea a parcului IOR. Ambele terenuri au făcut parte din moșia Dudești-Cioplea, cumpărată la începutul secolului trecut de industriașul bulgar I.B. Grueff, care ajunsese să stăpânească aproape întregul Sector 3.

Grueff a apucat să schimbe câteva trenuri cu municipalitatea, care la acea dată începea diverse proiecte de infrastructură, dar în 1945, comuniștii i-au naționalizat întreaga avere.

Digi24.ro

"Nu există așa ceva". Reacția unui bărbat din Cehia la o terasă din România unde i s-au pus pe masă cârnați și mici

Greuff a avut o fiică, Nadejda Romalo, care s-a stins din viață la București, în 1982. Dintre urmașii acesteia, unul singur a solicitat restituirea bunurilor familiei, după căderea regimului comunist. Este vorba despre Ioan Dan Eduard Romalo, fiul Nadejdei și al generalului Grigore Romalo.

Romalo s-a luptat ani buni prin sălile de tribunale, însă fără mare succes. Până la urmă, el a fost de acord dă-și cedeze o parte din drepturile litigioase către misterioasa Maria Cocoru. La scurtă vreme, soarta moștenirii s-a schimbat fundamental, iar terenurile au fost retrocedate.

Și la fel ca în cazul parcului IOR, dat Mariei Cocoru de primarul Adriean Videanu, singura șansă a autorităților de a anula dispoziția primarului Oprescu de punere în posesie era să demonstreze că aceasta a fost ilegală. Iar acest lucru nu se poate realiza decât într-un fel: să arăți că pe terenul respectiv a fost cu adevărat un parc, ceea ce ar însemna că făcea parte dintr-o categorie exceptată de la legea 10 și nu putea fi retrocedat.

Nu s-au găsit documente care să ateste că parcul a existat

Primăria Sectorului 3 nu a reușit să demonstreze cu documente că în situația terenului în litigiu, aici a existat un parc. În mod aproape bizar, în niciuna dintre arhivele Primăriei Municipiului București sau ale Primăriei Sectorului 3 nu s-a putut identifica măcar un document care să autorizeze o lucrare în parcul Brâncuși.

Digisport.ro

La o lună și jumătate de la moartea fostului ei iubit, Aryna Sabalenka are o nouă relație. Milionarul ar fi căsătorit

Mai mult, în momentul retrocedării, imobilul avea categoria de teren intravilan aflat în proprietatea privată a Municipiului București, nicidecum un spațiu verde, pe care să poată fi interzise construcțiile civile.

”Din raportul de expertiză întocmit (filele 223-227 vol. 11) reiese că pe terenul în litigiu se regăsesc alei pietonale, reţea de iluminat public şi o zonă betonată destinată parcării autovehiculelor locatarilor din zonă, însă nu au fost identificate documente prin care zona să fi fost transformată în parc, nefiind eliberate certificat de urbanism şi autorizaţie de construire.

De asemenea, conform adresei nr. 3212/27.05.2019 emise de Direcţia Asistenţă Tehnică şi Juridică din cadrul Primăriei Bucureşti, în urma consultării listelor de inventar privind autorizaţiile de construcţie, s-a constatat că nu figurează o autorizaţie de construire privind constituirea Parcului Constantin Brâncuși”, se arată în motivarea Curții de Apel București, consultată de FANATIK.

Însă simpla existență a unor lucrări neautorizate (alei, iluminat, zonă betonată) nu este suficientă pentru schimbarea categoriei de folosință cuprinsă în PUG (plan urbanistic general), fără urmarea unor pași legali necesari, au mai arătat judecătorii. Decizia instanței nu este definitivă mai poate fi atacată cu recurs.

Fostul parc s-a transformat în microparc

Parcul Constantin Brâncuși a funcționat efectiv până în anul 2019, atunci când Robert Negoiță a anunțat că urmează să demoleze locurile de joacă și terenurile de sport, pentru că acestea au fost construite fără acordul proprietarului. Maria Cocoru a dat în judecată Primăria Sectorului 3 și a cerut despăgubiri de 700.000 de lei pentru trei ani de folosință a terenului.

În prezent, la locul respectiv funcționează microparcul Liviu Rebreanu, pe un colț din teren care nu a ajuns în posesia octogenarei. Tot aici a rămas și statuia lui Constantin Brâncuși.