Orașul din România în care străinii veneau să lucreze. Era cea mai industrializată localitate și oamenii aveau un trai de vis. Ce s-a întâmplat între timp

România este una dintre țările care se poate lăuda cu o istorie bogată. Aproape că nu este oraș de la noi din țară care să nu aibă propria identitate și propriile povești. În România, ani la rând, un oraș a deținut titlul de cea mai industrializată localitate și chiar și străinii veneau să muncească aici.

Orașul din România care îi atrăgea ca un magnet pe străini

Nu mulți români cunosc povestea orașului Azuga, unul dintre cele mai industrializate orașe din România. La începutul secolului XX, principala activitate a locuitorilor din Azuga era munca în fabrici. Nu doar românii lucrau aici, ci și câțiva specialiști din Bohemia.

În anul 1924, aproape că nu exista locuitor din Azuga care să nu aibă un loc de muncă în numeroasele fabrici din zonă. De la fabrici de cașcaval, de șampanie, de var, de ciment și până la fabrici de sticlă, toate se aflau în Azuga.

Până în anul 1700, Azuga era o zonă pustie. Însă, odată cu influența regalității și cu ridicarea Castelului Peleș, totul s-a schimbat. Din zona fără potențial, Azuga a ajuns una dintre cele mai industrializate localități din România. În plus, cu o așezare geografică avantajoasă, Azuga nu a avut nevoie de prea mult timp pentru a se impune pe harta zonelor importante.

Digi24.ro

Elveția a câștigat Eurovision 2024, ediție controversată din cauza războiului din Gaza. Nemo a spart trofeul iar publicul a huiduit EBU

Prima fabrică din Azuga a fost una de sticlă și a fost ridicată în anul 1830 de Aslan din Rucăr. Deși a adus muncitori din Bohemia și Cehia pentru a produce sticlă suflată, afacerea nu a avut prea mult succes. La scurt timp de la deschidere, s-a pus lacătul pe Glăjeria lui Aslan.

Azuga s-a transformat dintr-un oraș industrializat într-o atracție turistică

Procesul de industrializare din Azuga a continuat în 1879. Atunci, Grundfeld a adus 250 de meșteri din Bohemia pentru a produce sticlă. Acesta a fost doar începutul a ceea ce avea să se transforme într-un pol a industrializării din România.

Trei ani mai târziu, în Azuga apare o Fabrică de Cașcaval, ridicată de Matei Mocanu. Aici, activitatea de producere a cașcavalului se concentra în lunile mai și iunie, iar apoi, se producea lapte gros.

O altă fabrică la fel de importantă pentru evoluția industrială din Azuga a fost Fabrica de Var hidraulic. Produsul din România a atras atenția tuturor, ba chiar a primit medalia de argint la Expoziția Universală de la Paris, potrivit adevarul.ro.

Digisport.ro

FCSB a primit o lovitură chiar în seara în care a sărbătorit titlul! Ce se întâmplă în UEFA Champions League

În anii ce au urmat, au fost deschise mai multe fabrici în Azuga, toate contribuind la evoluția localității. Fabrica de Ciment, Fabrica de Postav sau Fabrica de Cherestea de la Malul Ursului sunt doar câteva exemple.

În Azuga nu au existat doar fabrici axate pe materiale de construcții, ci și fabricii cu domeniul de activitate în industria alimentară. În 1927, Fabrica de Bere din Azuga ocupa locul trei în topul fabricilor de profil din România. Deși era produsă după o rețetă proprie, în cantitate de 400.000 de hectolitri pe an, în 2008, fabrica a ajuns în pragul falimentului.

În schimb, una dintre cele mai longevive fabrici din zonă rămâne Fabrica de Șampanie. În prezent, aici încă se mai produce vin spumant după o rețetă tradițională. Producția de vin spumant este una neîntreruptă din anul 1892.

În prezent, Azuga nu mai este recunoscută pentru potențialul industrial. Din cauza schimbărilor survenite de-a lungul anilor, potențialul zonei a devenit unul turistic.