Ordinul de protecție, ineficient în combaterea agresiunilor. Măsurile radicale au fost tergiversate de stat

Guvernul și-a dat aprobarea pentru un proiect de lege elaborat de către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției prin care ordinul de protecție va putea fi emis indiferent de relația dintre agresor și victimă, nu doar în cazurile de violență în familie. Numai că proiectul a fost tergiversat timp de aproape nouă luni și este îndoielnic faptul că va putea fi eficient în lipsa brățărilor electronice care să asigure protecția eficientă a victimelor.

Ordinul de protecție, extins dincolo de sfera violenței domestice

Proiectul de lege aprobat joi de Guvern și care urmează să fie pus în dezbaterea Parlamentului a fost publicat încă de la finele lunii octombrie a anului trecut. De atunci s-au scurs aproape nouă luni, fără ca ministerele inițiatoare să trimită proiectul în ședința de Guvern.

Teoretic, faptul că ordinul de protecție va putea fi emis nu doar în cazurile de violență domestică ar putea fi un instrument de descurajare a agresiunilor, însă eficiența acestuia depinde brățările electronice care ar trebui montate asupra potențialilor agresori, brățări cu ajutorul cărora poliția ar putea să monitorizeze respectarea distanței față de persoanele protejate. Numai că statul român nu dispune, în momentul de față, nici măcar de brățările necesare să supravegheze cazurile de violență domestică, cu atât mai puțin pentru toate cazurile în care o persoană cere să fie emis un ordin de protecție față de un potențial agresor.

Prin proiectul de lege aprobat de Guvern, ordinul de protecție va putea fi emis în toate cazurile în care o persoană recurge la acte de violență împotriva alteia, acte definite astfel:

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„a) orice lovire sau act de violență cauzatoare de suferințe fizice;
b) orice act de violență de natură sexuală;
c) amenințarea unei persoane cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere;
d) fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim ori de supraveghere a locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care, prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
e) orice act de hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, amenințări online, publicarea neconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal la comunicații şi date private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor, cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima;
f) încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să îşi retragă declarațiile, să dea declarații mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară;
g) orice alte acte de violență fizică sau psihică ce pun în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.”

Prin ordinul de protecție se pot dispune una sau mai multe măsură din următoarele: evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună; reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia, în locuinţa comună; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute.

Statul român nu are brățările electronice necesare supravegherii

Ordinul de protecție poate fi provizoriu, cu o durată de 5 zile, acesta putând fi dispus de polițiști, cu confirmare de la procuror în 48 de ore, sau pe o durată de 6 luni, care poate fi decis doar de către procuror. Încălcarea unui ordin de protecție este deja o faptă penală, însă există cazuri frecvente în care persoane împotriva cărora au fost emise le-au încălcat în pofida riscului de a merge la închisoare.

Singura metodă eficientă de preveni încălcarea unui ordin de protecție este brățara electronică prin intermediul căreia polițiștii pot afla imediat dacă o persoană nu a respectat distanța față de victimă astfel încât să intervină înainte ca încălcarea să ducă la consecințe tragice. Din păcate, nu doar brățările sunt insuficiente, ci și polițiștii care ar trebui să le supravegheze.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Folosirea brățărilor a fost legiferată prin Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) care trebuia implementat începând cu 1 martie 2022, doar pentru protecția victimelor violenței domestice. Ulterior, MAI a anunțat că nu a avut timp suficient la dispoziție astfel că a elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru prorogarea termenului cu 6 luni, până la 1 octombrie 2022. De la acea dată, brățările au fost folosite în cadrul unui proiect-pilot, care se desfășoară doar în București și în trei județe: Iași, Mureș și Vrancea.

Etapa a II-a va începe de anul viitor, fiind incluse în SIME alte 19 județe: Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea. Abia din 2025 programul va fi extins la scara întregii țări, iar asta doar în cazurile de violență domestică. MAI estima că va avea nevoie de suplimentarea numărului de angajați cu 497 de ofițeri de poliție și 5.637 de agenți de poliție, la un număr maxim de 16.000 de persoane, adică 8.000 de persoane supravegheate și 8.000 de persoane protejate, întrucât un dispozitiv de detectare a locației trebuie purtat și de către persoanele agresate, nu doar de către agresor.

Graficul de achiziție a kiturilor de supraveghere era următorul: 964 în 2022, 2.401 în 2023, 1.901 în 2024 și 2.734 în 2025. Achiziții de kituri de supraveghere se vor face și ulterior, numărul final fiind de 15.000, cu o rezervă de 20% pentru cazurile în care unele dintre aceste dispozitive se strică sau sunt distruse care sunt obligați să le poarte. Asta înseamnă că și în cazul în care graficul va fi respectat, brățările vor ajunge doar pentru a proteja victimele violenței domestice. Pentru ordinele de protecție care vor fi emise în baza noului act normativ, care extinde zona de aplicare dincolo de limitele agresiunilor în familie, vor trebui achiziționate alte brățări electronice.

În condițiile în care abia din 2025 statul român va fi capabil să protejeze în mod eficient, prin ordinul de protecție, toate femeile bătute din țară, rezultă că proiectul de lege pe care Guvernul l-a trimis la Parlament după ședința de miercuri, nu va fi un instrument eficace de combatere a celorlalte tipuri de agresiune decât prin prisma faptului că ordinul de protecție încălcat poate duce la condamnări penale. Fără brățările electronice necesare, polițiștii nu vor putea însă împiedica din timp actele de agresiune subsecvente încălcării acestor ordine. Legea aprobată de Guvern nu conține în expunerea de motive nicio estimare a costurilor pe care le implică măsurile adoptate.