Organizațiile de femei ale partidelor, ocolite chiar de politiciene. Eșecurile în serie ale feminismului politic în România

Dintre femeile-politician care au obținut funcții de prim rang în partidele lor sau în stat, relativ puține au fost active în rândurile organizațiilor de femei din formațiunile politice în care au activat. Conducerea acestor organizații revine de obicei unei lidere importante a partidului, însă celelalte membre ocupă funcții modeste în partid.

Viorica Dăncilă, de la organizația de femei la Palatul Victoria

Pe 31 martie 2023, Organizația Femeilor Liberale (OFL) își alegea noua conducere, președinte devenind Nicoleta Pauliuc, care totodată conduce Comisia senatorială de apărare. În discursul susținut cu această ocazie, Raluca Turcan semnala o problemă pe care, în opinia ei, o are OFL: „Câte femei din OFL au ajuns să ocupe funcţii de secretari de stat sau miniştri? Câte doamne au fost sprijinite în mod real să fie parte din Legislativ sau din administraţia publică locală? Câte au obţinut cu adevărat puterea instituţională de a schimba lucrurile? Trebuie să fim oneste şi să recunoaştem că foarte puţine. Multe au fost bune pentru muncă. Puţine pentru un parteneriat egal la decizie!”

Însă spusele Ralucăi Turcan sunt valabile și pentru celelalte organizații de femei, iar femeile care au ajuns în vârful ierarhiei politice nu au activat în mod deosebit în organizația rezervată acestora, situație în care se regăsește chiar Turcan. De obicei, femeile cele mai de succes din politică s-au remarcat în urma competiției directe cu bărbații, participând doar sporadic la evenimentele organizațiilor de femei.

Femeile au deținut funcția de prim-ministru, președinte al Camerei Deputaților și al Senatului, președinte de partid parlamentar, însă una singură a avut anterior o carieră politică strâns legată de organizația de femei. Este vorba de Viorica Dăncilă care era președinta Organizației Femeilor Social-Democrate (OFSD) din 2014 pentru ca în 2017 să devină prim-ministru.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

După ce a fost demisă prin moțiune de cenzură, s-a reîntors la șefia OFSD însă a fost demisă și din această funcție, în octombrie 2020, de către președintele partidului, Marcel Ciolacu, care a preferat-o pe Doina Fedorovici, ce tocmai fusese aleasă șefă a CJ Botoșani. Prin această decizie, Dăncilă a fost complet înlăturată din conducerea PSD, iar Organizației de Femei i s-a impus un nou lider de către conducerea centrală.

Șefele OFL, puse pe locuri neeligibile la parlamentare

Deși funcția de șefă a organizației de femei asigură un loc în ședințele conducerii partidului, nu există nicio garanție că acest lucru asigură un rol de prim rang în interiorul formațiunii politice. Un asemenea exemplu este cel al PNL, partid care a refuzat în două rânduri să asigure un mandat de parlamentar pentru lidera femeilor liberale.

Lucia Varga a de venit șefa OFL în 2011, după ce deținuse și funcția de ministru al Mediului. Cu toate acestea, organizația de Bihor, de care aparținea, nu a pus-o pe Varga pe un loc eligibil la alegerile parlamentare din 2016. Varga a reclamat că nu este respectat principiul egalității de șanse și a demisionat din PNL.

De remarcat este faptul că Luciei Varga nu i s-a asigurat un loc eligibil cu toate că președintele partidului era tot o femeie, Alina Gorghiu. „Întotdeauna vor fi şi oameni supăraţi. Nu vor putea toţi parlamentarii aflaţi acum în funcție să se regăsească pe listele eligibile, pentru că nu ar mai putea fi vorba de împrospătarea resursei de parlamentari, dacă vom defila cu aceeaşi parlamentari”, spunea Alina Gorghiu.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Același lucru a pățit și Florica Cherecheș, șefa OFL în 2017-2023. Aleasă deputat în 2016, tot în Bihor, Cherecheș a fost o prezență activă în Parlament, însă 2020 organizația bihoreană nu i-a acordat decât locul IV pe lista pentru Camera Deputaților, loc ce s-a dovedit a fi neeligibil. Spre deosebire de Varga, Florica Cherecheș a rămas totuși în partid.

Organizațiile de femei, ignorate de lidere proeminente din partide

Probabil cea mai influentă șef de organizație de femei a fost Sulfina Barbu ce a condus OF-PDL timp de un deceniu, 2006-2016. Pe lângă șefia acestei organizații, ea a ocupat de două ori funcții ministeriale, la Mediu și Muncă, și a fost vicepreședinte al PDL. Barbu a inițiat primul proiect prin care erau impuse cote de gen pentru alegerile parlamentare și a fost foarte activă în promovarea acestei idei în perioada în care PDL s-a aflat la guvernare (2008-2012). Cu toate astea, proiectul său nu a trecut de Parlament neavând parte nici măcar de susținerea parlamentarilor propriului partid.

Eșecul este explicabil și prin faptul că, deși nu era singura femeie aflată în printre liderii de prim rang ai PDL, eforturile Sulfinei Barbu nu au fost în mod deosebit susținute nici măcar de colege de-ale ei care erau chiar mai influente în interiorul partidului, precum Elena Udrea sau Roberta Anastase. Prezența acestora la evenimentele, de altfel numeroase, ale organizației de femei era, în cel mai bun caz, sporadică având mai degrabă un statut de „invitat special”.

Situația s-a regăsit și în alte partide în care femei au deținut funcții importante la nivel central. Deși Alina Gorghiu a preluat în ultimii ani ideea cotelor de gen și a promovat-o în mai multe proiecte de lege, nu a deținut niciodată vreo funcție în OFL. De asemenea, Raluca Turcan și Adina Vălean și-au obținut funcțiile concurând direct cu bărbații, fără să invoce explicit statutul de femeie ca atu.

La PSD, Gabriela Firea a colaborat pe proiecte punctuale cu Viorica Dăncilă și Rovana Plumb, șefe la OFSD, însă Lia Olguța Vasilescu, unul dintre cei mai influenți lideri social-democrați, a avut legături practic inexistente cu organizația de femei. O posibilă cauză a fenomenului separării unor politiciene de organizațiile de femei este că unele cred că ar reuși să se impună în fața colegilor bărbați pe cont propriu decât invocând o agendă feministă.

Cotele de gen, nesocotite de partide

Acest lucru sugerează că își cunosc mai bine colegii bărbați și știu în ce măsură sunt aceștia dispuși să facă loc femeilor. De exemplu, PSD a stabilit explicit că ponderea femeilor în structurile de conducere trebuie să fie de minim 30%, însă apoi prevederea a fost ignorată, ponderea de acum fiind de numai 15%.

„Deși prevederea unui procent de reprezentare a femeilor în structurile de conducere ale partidului (mecanismul cotelor interne) reprezintă un factor pentru echilibrarea reprezentării femeilor și bărbaților, PSD este în același timp singurul partid care, cel puțin în exemplul ales, nu își respectă propriul statut”, se arată într-un studiu al sucursalei din România a Fundației Friedrich Ebert, apropiată social-democraților. O prevedere asemănătoare a existat și în Statutul PDL, însă nici democrat-liberalii nu au respectat-o

O alta explicație ar fi o lipsă de solidaritate a femeilor din politică, aspect care a fost menționat, în urmă cu mai bine de un deceniu, de către Elena Udrea care citase o afirmație făcută de fostul secretar de stat american, Madeleine Albright: „O femeie, după ce a ajuns într-o anumită funcţie, aruncă scara pe care a ajuns acolo, pentru ca nici o altă femeie să nu poată urca pe ea.”