Partidul Dianei Șoșoacă și PRM au rămas fără bani după controalele AEP. Formațiuni inactive, dar amendate consistent

De ani buni, procedura de înființare a unui partid politic a fost considerabil simplificată astfel încât sunt suficiente trei persoane pentru înscrierea în Registrul partidelor politice. Însă întreținerea unui partid și menținerea sa în activitate este mult mai anevoioasă, astfel că Autoritatea Electorală Permanentă dă amenzi consistente pentru nereguli elementare comise de cei care au înființat partide, fără să se gândească și la obligațiile care le incumbă. Mai greu de scuzat sunt greșelile contabile făcute de partidele mai mari și mai vechi, însă pentru acestea amenzile aplicate de către AEP sunt mai ușor de suportat, dacă nu chiar insignifiante, din cauza veniturilor consistente pe care le au. Însă pentru formațiuni precum SOS România, al Dianei Șoșoacă, și PRM, controalele Autorității au reprezentat o lovitură serioasă pentru finanțele lor.

Partide fără venituri și cheltuieli, amendate consistent de AEP

Pe 18 și 19 ianuarie, au fost publicate în Monitorul Oficial rezultatele unor controale realizate de AEP în 2023 privind finanțarea partidelor politice, iar din acestea reiese că o serie de formațiuni nu au avut nici venituri, nici cheltuieli, adică practic nu au avut activitate. În schimb, acum trebuie să plătească amenzi de până la 50.000 de lei pentru lipsa unor documente și nerespectarea unor proceduri impuse de legislație, mai exact Legea nr. 334/2006 din 17 iulie 2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Partidul Alianța Albeștii de Argeș practic a fost în hibernare în anul 2022, fără ca în vistieria sa să treacă vreun singur leu, însă a fost trezit la viață de către inspectorii AEP. Aceștia au dat obscurului partid doar un avertisment pentru nerespectarea articolului 49, alineatele 1 și 3, după care trebuia să depună până la data de 30 aprilie la AEP un raport detaliat al veniturilor și cheltuielilor pe anul precedent. Însă pentru nerespectarea articolului 43, alineatul 4 – care impune un termen de 15 zile unui partid pentru remiterea către AEP a tuturor documentelor și informațiilor cerute de către Autoritate – partidul a fost amendat cu 15.000 de lei. Situația este una foarte frecventă, anume se trece cu vederea faptul că documentele financiare nu au fost depuse la timp, însă inspectorii nu mai au milă dacă partidul respectiv nici nu le furnizează la cerere explicită.

Situația partidului din Albeștii de Argeș și a multor altora arată, în realitate, că cei care înființează partidele nu se mai obosesc să îndeplinească și celelalte condiții legale, una elementară fiind ținerea unei evidențe contabile. Practic, capriciul înființării unui partid politic costă chiar și în cazul în care nu bagi niciun ban în această inițiativă pentru că, odată înființat, un partid trebuie să se supună tuturor rigorilor Legii contabilității.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Partidul pentru Argeș și Muscel a avut chiar ghinion mai mare decât cel din Albești: zero venituri, zero cheltuieli în 2022, dar o amendă de 50.000 de lei pentru faptul că nu a fost în stare să prezinte toate documentele contabile cerute de AEP. Inspectorul Autorității a fost ceva mai dur decât în primul caz, aplicând amenda la cuantumul maxim, nu la minimul de 15.000 de lei. Aproape hilar peste cazul Partidului Pensionarilor Uniți care a scăpat fără amendă, dar i-au fost confiscați 504 lei din „uriașele” venituri de 804 lei din anul 2022. PPU nici măcar nu avea contabilitate proprie, iar veniturile nu proveneau din surse permise de lege astfel că inspectorul AEP le-a lăsat „pensionarilor uniți” doar 300 de lei, aceștia putând fi totuși mulțumiți că s-au ales doar cu avertisment în loc de amendă.

Partidul Dianei Șoșoacă nu a înregistrat toți donatorii

SOS România a început să capete notorietate odată cu preluarea sa de către senatorul Diana Șoșoacă, lucru demonstrat inclusiv de faptul că au început să intre bani în vistieria acestui partid, anume 49.500 lei în 2022, din care majoritatea copleșitoare este reprezentată de donații. Cheltuielile au fost de numai 20.700 lei, însă jumătate din banii economisiți s-au topit după un control al AEP. Pentru diverse abateri mai mici, SOS România a scăpat doar cu avertisment, însă au fost confiscați 14.000 de lei, adică jumătate din excedent, întrucât nu a fost respectată obligația legală de a verifica și înregistra identitatea donatorilor.

La PRM situația este mult mai gravă. Partidul a avut în 2022 venituri din cotizații de 58.500 de lei, iar pentru finanțarea cheltuielilor (145.300) s-au făcut și împrumuturi de 100.000 de lei. Însă pentru că partidul nu a prezentat AEP în termen de 15 zile toate documentele solicitate, PRM a fost sancționat cu o amendă de 50.000 de lei. Practic, partidul nu doar că a făcut datorii ca să-și acopere cheltuielile, mai trebuie să achite și a amendă care reprezintă o treime din veniturile totale ale partidului pe anul respectiv.

Pe lista partidelor sancționate figurează și AUR, care a trebuit să achite o amendă de 15.000 de lei pentru că a folosit banii din subvenția de la bugetul de stat și în alte scopuri decât cele permise de lege. Pe lângă amendă, s-a mai dispus și confiscarea sumei 17.300 de lei. Chiar și așa, sumele sunt un fleac pentru partidul lui George Simion care, în 2022, a avut venituri de 13,1 milioane lei, dintre care 11,3 milioane au fost reprezentate doar de subvențiile de la buget. Prea afectat nu a fost nici USR-ul de cele două amenzi de câte 15.000 de lei, primite din partea AEP: una pentru că nu toate organizațiile județene sau de sector au avut contabilitate proprie, cealaltă pentru că nu au înștiințat la timp Autoritatea privind unele modificări de date din registrul fiscal.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Practic, legislația privind finanțarea partidelor politice favorizează formațiunile mari, care primesc subvenție de la buget, pe când cele mici trebuie să-și asume de la bun început cheltuieli de contabilitate înainte de a spera la un succes electoral oarecare. Însă există și cazuri în care AEP a fost mai îngăduitoare cu partidele obscure, precum arată unul dintre rapoartele publicate: „Partidul Volt România nu a înregistrat în contabilitate cheltuielile de întreținere și funcționare a spațiului dat în folosință cu destinația de sediu al partidului, în perioada 1.01.2022—31.12.2022, precum și veniturile din care acestea au fost suportate, a înregistrat eronat veniturile provenite din donații și cotizații, toate acestea conducând la concluzia că formațiunea politică controlată nu și-a organizat și condus contabilitatea proprie, conform prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.” În pofida aceste liste de neregularități, partidulețul s-a ales doar cu un avertisment.

Explicațiile Autorității Electorale Permanente

Într-un răspuns remis la solicitarea FANATIK, Autoritatea Electorală Permanentă a precizat care sunt motivele privind aparenta inegalitate de tratament a sancționării abaterilor de la lege. În primul rând, Legea finanțării partidelor nu prevede criterii clare legate de modul de aplicare a amenzilor, ci doar intervalul în care acestea pot varia. În consecință se aplică criteriile de individualizare a sancțiunii din Ordonanța 2/2001 care reglementează regimul juridic al contravențiilor.

„Dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Ordonanţa Guvemului nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, prevăd criteriile de individualizare a sancţiunii contravenţionale aplicate, criterii ce trebuie avute în vedere de agentul constatator cu ocazia aplicării sancţiunii, respectiv sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de imprejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date inscrise în procesul-verbal”, se spune în răspunsul semnat de președintele AEP, Toni Greblă.

În esență, inspectorii AEP pot să decidă dacă dau sau nu amendă dacă partidul respectiv a mai fost prins cu diverse neregularități, astfel că o primă abatere ar putea fi trecută cu vederea, cu un simplu avertisment, însă repetarea acestora va deveni din ce în ce mai costisitoare. Numărul abaterilor este doar unul din factorii luați în considerare, altele putând fi legate de eventuala intenție de săvârșire a ilegalității, încercarea de a o ascunde ș.a. Numărul de partide politice a crescut spectaculos din 2015 încoace, de când a fost aprobată înființarea unei formațiuni politice cu numai trei persoane, însă amenzile date de AEP arată că procedura de înființare, deși mai facilă, atrage obligații și cheltuieli pe termen mai lung cu avocați și contabili care trebuie să se asigure că partidul respectă legislația legată de finanțare. Astfel că un capriciu se poate transforma într-o povară pe termen lung, dacă cei care înființează un partid nu sunt dispuși sau nu au resursele necesare să-i susțină activitatea.