Pe unde trebuia să circule, de fapt, metroul bucureștean. Ei sunt românii care s-ar fi bucurat de acest mijloc de transport

Metroul este unul dintre cele mai folosite mijloace de transport din București. În fiecare zi, sute de mii de bucureșteni merg către locul de muncă cu metroul. Însă, puțini sunt cei care îi cunosc povestea, dar și istoria.

Proiectul metroului din București, inspirat de rețeaua de transport subteran din Moscova

Metroul bucureștean are o poveste interesantă pe care nu mulți o cunosc. Prima persoană care a documentat ideea înființării metroului din Capitală a fost Dimitrie Leonida. Fiind primul care a conceptualizat această idee, nu este de mirare că, în prezent, una dintre stațiile de metrou îi poartă numele.

Construcția propriu zisă a metroului a început în anii 1970, dar Dimitrie Leonida a conturat ideea ”Metropolitanului din București” încă de la începutul anilor 1900. Pe vremea aceea, mai exact, în 1908, Dimitrie Leonida era student la Politehnica de lângă Berlin.

Leonida a pregătit lucrarea de licență care purta numele ”Metropolitanul din București”. De mare ajutor în realizarea lucrării sale i-a fost Elie Radu, cel care era la curent cu toată realitatea din Capitală.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În timp ce Dimitrie Leonida studia la Berlin, în București se purtau ample negocieri pentru concesionarea liniilor de tramvai. Compania germană de la vremea respectivă cerea sume enorme de bani pe care Bucureștiul nu și le putea permite.

De la o discuție la alta, s-a ajuns la concluzia că ar fi mult mai rentabil pentru București dacă s-ar construi o rețea de metrou. Din păcate, din cauza contextului sensibil, la scurt timp, ideea de a dezvolta o rețea de transport subteran a fost dată uitării.

După cea de-a doua propunere a lui Duiliu Marcu de inaugurare a metroului, a urmat, în 1940 o a treia inițiativă. De data asta, totul făcea parte din planul de modernizare completă a Bucureștiului. Atunci, a fost pentru prima dată când s-au așternut pe foaie trei posibile magistrale de metroul.

Prima magistrală urma să circule între Hipodrom și Piața Unirii, a doua între Gara București Est și Șoseaua Academiei, iar cea de-a treia între Gara de Nord și Piața Victoriei. Cei peste 15 kilometri de metrou nu au devenit realitate, din cauză că, la scurt timp, a izbucnit cel de-Al Doilea Război Mondial.

Digisport.ro

Sigla actuală devine istorie! Cum arată noua emblemă a lui Dinamo

Metroul din Capitală a prins contur în 1975

În 1953 a început elaborarea unui nou plan de realizarea a transportului subteran. Rețeaua de metrou din București avea să fie inspirată după cea din Moscova. Însă, din cauza războiului, a fost aproape imposibil să se sape 40 de metri adâncime.

Proiectul a mers mai departe, dar a fost elaborat în funcție de condițiile de la acea vreme. Inițial, prima sa fază a presupus realizarea celor patru linii principale. Scopul lor era acela de a lega centrul Bucureștiului de celelalte zone de interes.

Conform proiectului elaborat la acea vreme, magistralele de metrou aveau un alt traseu față de cel din prezent. Astfel, prima linie lega Cișmigiul de Uzinele 23 August, actuala Faur. Cea de-a doua linie unea Cișmigiu de Grivița Roșie, actuala zonă a Pieței Chibrit.

Cea de-a treia linie nu mai avea ca punct de plecare Cișmigiu, ci Casa Scânteii. De aici, linia de metrou continua până la Piața Nicolae Bălcescu, zona Piața Universității din prezent. Ultima, dar nu cea din urmă linie unea Cișmigiul de Fabrica Gheorghe Gheorghiu Dej, actuala Politehnica.

Primul traseu al metroului din București urma să aibă zece kilometri lungime și să unească Atelierele Grivița de Portul București. În total, pe acest traseu urma să fie dispuse 10 stații. Al doilea traseu începea din Parcul de Cultură și Odihna I.V. Stalin și se încheia la Comuna Progresul. Această magistrală urma să aibă 14 stații.

Al treilea traseu începea din zona Uzinele 23 August și se continua până la Fabrica de Confecțiuni Gheorghe Gheorghiu Dej. Pe cei aproape 12 kilometri de rețea de metrou, urmau să fie amplasate 13 stații.

De asemenea, proiectul prevedea și un traseu diametral care ar fi unit zona Colentina de Piața Rahovei. Linia de metrou cu 12 stații ar fi pornit de la Pod Colentina și s-ar fi oprit la intersecția dintre Calea Rahovei și Antiaeriană.