Pesticidele, din nou în atenția UE, după protestele fermierilor. CE vrea să elimine un proiect de lege care prevede reducerea utilizării acestora

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus, marți,  retragerea unui proiect de lege care vizează reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor în UE, proiect care a fost blocat de deputații europeni și criticat în recentele proteste ale agricultorilor.

„Un simbol al polarizării”

Element central al „Pactului verde”, proiectul de legislație privind pesticidele propus de Bruxelles în iunie 2022 vizează reducerea la jumătate a utilizării și a riscurilor legate de produsele chimice fitosanitare în întreaga UE până în 2030 (comparativ cu perioada 2015-2017). Propunerea „a devenit un simbol al polarizării”, a deplâns Ursula von der Leyen la Strasbourg, în timp ce fermierii furioși denunță de câteva săptămâni standardele ecologice europene ca fiind excesive.

„A fost respinsă de Parlament și nu mai există niciun progres nici în Consiliu (statele membre). De aceea, voi propune colegiului (comisarilor) să retragă această propunere”, a declarat ea în fața deputaților europeni, scrie Le Journal de Montreal.

„Subiectul rămâne de actualitate”, dar „pentru a avansa, este nevoie de mai mult dialog și de o abordare diferită. Comisia ar putea face o nouă propunere, mult mai matură, cu participarea părților interesate”, a mai spus Ursula von der Leyen, fără a oferi o dată. „Fermierii au nevoie de motive economice pentru a lua măsuri de protecție a naturii și poate că noi nu le-am explicat aceste motive în mod convingător”, a spus ea.

Digi24.ro

Medicul român care și-a ucis amanta în Ungaria va fi adus în România. Dan Stamatiu este condamnat la închisoare pe viață

Constrângeri „nerealiste” pentru comunitatea agricolă

Dar Parlamentul European a respins propunerea la sfârșitul lunii noiembrie, în urma unor amendamente aduse de membrii de dreapta ai PPE, care au golit-o în mare parte de conținut pentru a evita constrângeri „nerealiste” pentru comunitatea agricolă. Această rară respingere a contribuit la îngroparea de facto a propunerii cu doar câteva luni înainte de alegerile europene din iunie 2024, când „Pactul verde” al UE este văzut ca o sperietoare.

Teoretic, miniștrii agriculturii ar putea continua să dezbată textul, dar, în practică, negocierile dintre cele 27 de state membre s-au împotmolit de mult timp, mai multe țări exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul asupra randamentelor și producției agricole.

Confruntat cu criza agricolă, executivul european încearcă să facă mai multe promisiuni: săptămâna trecută a propus acordarea unei derogări parțiale de la obligațiile de retragere a terenurilor din circuitul agricol și limitarea importurilor agricole ucrainene, după ce anul trecut a renunțat deja să propună un text privind etichetarea nutrițională (tip Nutriscore).

Ursula von der Leyen a declarat  că este conștientă de starea agriculturii: confruntați cu efectele schimbărilor climatice și cu războiul din Ucraina, „mulți agricultori se simt încolțiți (…) Ei merită să fie ascultați”, scrie The Guardian.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

„Ei știu, de asemenea, că agricultura trebuie să se îndrepte către un model de producție mai durabil și vrem să ne asigurăm că ei rămân la controlul acestui proces”, a subliniat ea, amintind că în ianuarie a lansat un „dialog strategic” cu sectorul cu privire la perspectivele sale viitoare. „Trebuie să depășim o dezbatere polarizată și să construim încrederea (…) Trebuie să evităm să ne acuzăm reciproc și să lucrăm împreună pentru a găsi soluții la probleme”, a pledat ea.

Reacții diferite

Centrul-dreapta a salutat propunerea șefului executivului European. Eurodeputatul Alexander Bernhuber, negociatorul-șef al grupului Partidului Popular European pentru pesticide, a declarat într-un comunicat că „acesta este un prim semn bun că Comisia va lucra cu fermierii mai degrabă pentru a aborda schimbările decât împotriva lor”.

El a adăugat: „Am spus întotdeauna că ar fi iresponsabil să punem în pericol producția europeană de alimente în fața crizelor actuale prin cerințe nerealiste și birocrație. Suntem pregătiți în orice moment să colaborăm cu Comisia pentru o protecție eficientă a climei și pentru o aprovizionare sigură cu alimente”.

„Este în interesul tuturor, în special al fermierilor, să reducem utilizarea pesticidelor”, a declarat eurodeputatul Verzilor Bas Eickhout. „Este naiv să credem că industria pesticidelor nu va lupta din nou”, a adăugat el.

„Susținem agricultura durabilă, dar obiectivele sale trebuie atinse împreună cu fermierii, nu împotriva lor”, a declarat europarlamentarul de centru-dreapta Siegfried Mureșan, ca răspuns la anunțul Ursulei von der Leyen.

Alexander De Croo, premierul belgian, a reacționat la discursul acesteia din Parlamentul European, scriind pe rețelele de socializare că salută anunțul de retragere a unei propuneri privind pesticidele. Liderul belgian a declarat: „Este esențial să ne păstrăm fermierii în cadrul unui viitor mai durabil al agriculturii, ca parte a determinării noastre de a realiza Green Deal. Dialogul continua”.

Lobby-ul agricol salută inițiativa

Lobby-ul agricol a salutat salută inițiativa Comisiei Europene privind pesticidele. Reacționând la anunțul făcut de Ursula von der Leyen că va sugera retragerea unei propuneri privind reducerea pesticidelor, lobby-ul agricol european, Copa și Cogeca, a declarat: „Anunțul din această dimineață al președintelui Von der Leyen (…) pune capăt unui impas: această propunere (…) a fost prost concepută, prost evaluată, prost finanțată și a oferit puține alternative agricultorilor. Comisia Europeană recunoaște, în sfârșit, că abordarea nu a fost cea corectă și, astfel, consolidează credibilitatea și importanța dialogului strategic în curs de desfășurare.

Dezbatere privind relaxarea reglementărilor NTG-urilor

Tot marți, Parlamentul European va dezbate o relaxare a reglementărilor referitoare la NGT-uri, noile organisme modificate genetic care, potrivit susținătorilor lor, ar permite consolidarea agriculturii europene. Criticii susțin că riscurile pe care acestea le prezintă pentru sănătate și mediu nu au fost evaluate corespunzător. Porumbul mai rezistent la secetă, grâul cu conținut redus de gluten, roșiile rezistente la anumite boli: astfel de plante, al căror genom a fost modificat, vor putea fi cultivate în curând pe terenurile europene?

Parlamentul European urmează să se pronunțe asupra reglementării NGT (noile tehnici genomice), semințe modificate genetic cu ajutorul unor noi tehnici științifice. Unii le numesc „noi OMG-uri” (organisme modificate genetic). O soluție de viitor pentru a ne adapta la schimbările climatice și pentru a rămâne competitivi pe piața internațională, sunt de părere alții.

Dezvoltate la începutul anilor 2001, primele organisme modificate genetic (OMG-uri) au constat în modificarea caracteristicilor unei plante prin transferarea în laborator a unor gene de la o altă specie – transgeneză, în limbaj științific. Acest proces a generat întotdeauna preocupări serioase, atât în ceea ce privește consecințele etice, cât și impactul asupra sănătății consumatorilor și a biodiversității. Cu câteva excepții, utilizarea și comercializarea acestora sunt interzise în UE.

Posibilități nelimitate

NGT-urile sau „noile tehnici genomice” au apărut în ultimii ani datorită tehnologiei CrispR, care permite specialiștilor să modifice cu precizie o secvență de AND (care le-a adus Premiul Nobel pentru chimie franțuzoaicei Emmanuelle Charpentier și americanei Jennifer Doudna, în 2020). Ca și în cazul OMG-urilor tradiționale, scopul este de a modifica genetic o specie, dar de data aceasta fără a implica o alta: CrispR va face posibilă eliminarea unei gene specifice a unei plante, inserarea alteia sau transferul artificial de gene între organisme din aceeași specie. În acest fel, va fi posibilă activarea sau inhibarea anumitor caracteristici.

Posibilitățile de aplicare a acestei tehnologii în lumea agriculturii par imense: în teorie, o plantă ar putea rămâne comestibilă mai mult timp, ar avea mai multă aromă, dar mai ales ar putea deveni mai rezistentă la capriciile vremii sau la boli, necesitând astfel mai puține produse fitosanitare. Acestea sunt provocări majore într-un moment în care schimbările climatice au un impact asupra sectorului agricol, ceea ce face ca tranziția ecologică să fie din ce în ce mai urgentă.

„Sunt încă organisme modificate genetic”

Pentru Jerome Enjalbert, genetician și director de cercetare la Institutul Național Francez de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu (INRAE), „acestea sunt încă OMG-uri”. „Nu trebuie să ne jucăm cu cuvintele. În momentul în care rescrieți o parte din secvența ADN a unui organism în mod voluntar, într-un laborator, iar o ființă umană efectuează o manipulare țintită a genomului, este vorba de un OMG”, spus el, scrie France 24.

Începând cu 2018, UE consideră că NTG-urile sunt considerate ca fiind OMG-uri și fac obiectul acelorași reglementări. Dar, în timp ce NGT-urile au fost autorizate de atunci în Statele Unite, în mai multe țări din America Latină și în Asia, iar sute de proiecte ar fi în curs de dezvoltare în întreaga lume, Comisia Europeană a decis să pună din nou problema pe masă în luna iulie.

Un cadru de reglementare

Executivul european propune acum să se facă distincția între două categorii de NGT. Primul grup ar fi alcătuit din plante care au suferit mai puțin de 20 de modificări genetice, toate acestea fiind susceptibile de a se produce în mod natural sau prin reproducerea tradițională a plantelor. Considerate ca neavând niciun impact negativ asupra sănătății sau mediului, acestea ar scăpa de constrângerile care se aplică OMG-urilor și ar fi pur și simplu înregistrate într-o bază de date publică. În schimb, alte NTG-uri din categoria 2 ar fi considerate OMG-uri și ar face obiectul unei legislații stricte. În sfârșit, nici un produs derivat din NTG nu ar putea fi etichetat „bio”.

„Această abordare ar oferi UE un cadru de reglementare apropiat de ceea ce există deja în aceste țări și ar garanta că nu pierdem trenul pe piața internațională”, spune Remi Bastien. Cu toate acestea, în timp ce discuțiile se reiau la Bruxelles, Jerome Enjalbert atrage atenția asupra numeroaselor limitări și întrebări care rămân. „CrispR sunt foarfeci moleculare și facem modificări din ce în ce mai precise cu ajutorul lor. Chiar și așa, este încă o tehnologie nouă și există efecte în afara țintei pe care nu le putem controla pe deplin”, spune el.

Riscuri pentru sănătate și mediu

O observație împărtășită de agenția franceză de sănătate Anses, într-un raport publicat în decembrie: „Aceste tehnici pot duce la modificări ale funcțiilor biologice ale plantelor (care nu sunt luate în considerare). Nu se poate exclude faptul că ele pot prezenta riscuri pentru sănătate și mediu”, se arată în raport.

Enjalbert se teme, de asemenea, că aceste NGT-uri vor duce la o standardizare a agriculturii. „Riscul OMG-urilor este, de asemenea, că vor răspândi soiuri editate care strivesc diversitatea cultivată și uniformizează peisajele agricole. Dar este vital pe termen lung să se mențină diversitatea speciilor. Mai ales că știm că, în lumea vie, paraziții se adaptează. O plantă care este rezistentă astăzi ar putea să nu mai fie așa mâine”.