Plăcinta dobrogeană este românească. Europa a tranşat în favoarea noastră disputa cu Bulgaria privind originea acestui produs

Produsele tradiţionale, deşi specifice unei regiuni, sunt adesea transfrontaliere iar paternitatea lor reprezintă adesea motiv de dispută. În cazul României şi Bulgariei mărul discordiei l-a reprezentat de ani buni plăcinta dobrogeană, însă acum disputa a fost tranşată, în sfârşit, în favoarea noastră.

Bulgarii au voie să folosească termenul doar la graniţa cu judeţul Constanţa

Demersurile pentru recunoaşterea la nivel a european a plăcintei dobrogene, ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP), au început în anul 2017, an în care s-a înfiinţat şi Asociaţia Tradiţional Moesis, cu scopul de a promova produsul tradiţional românesc şi producătorii, dar şi construcţia de identitate a produselor româneşti atât pe pieţe interne cât şi externe.

Acum, partea română a câştigat disputa cu vencinii de la sud de Dunăre cu privire la această plăcintă. “La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului “Plăcintă Dobrogeană IGP” şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat.

Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani”, a declarat pentru Agerpres Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Direcţiei Generale pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Agriculturii.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Totuşi, Bulgaria va primi dreptul de a folosi cu anumite condiţii denumirea, chiar dacă numai la nivel local, în regiunea de graniţă aflată la sudul judeţului Constanţa. Aceasta nu va beneficia însă de recunoaştere ca Indicaţie Geografică Protejată.

Produsul va putea fi comercializat cu caractere chirilice sau latine, sub denumirea “Dobrudzhanka banitsa”, pentru o perioadă de 10 ani, deşi iniţial bulgarii ceruseră 15 ani. De asemenea, bulgarii nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de “Plăcintă Dobrogeană”.

“Faptul că alte state ne urmăresc demersurile, iar în cazul de faţă vecinii bulgari, demonstrează notorietatea şi calitatea deosebită a produselor româneşti, care sunt foarte apreciate pe piaţă şi încet încet îşi fac loc atât pe piaţa europeană cât şi în registrul produselor recunoscute de către Comisia Europeană pentru calitatea lor”, a completat Ionuţ Diaconeasa.

Acesta mai spune că decizia oficială va fi aprobată în cursul acestei luni, în şedinţa DG Agri, unde se află pe ordinea de zi, după care va urma procedural publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cel mai probabil în luna aprilie.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă ca Indicaţie Geografică Protejată, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).