Life

Plantația unică din România pe care acum o pasc caprele. Este atât de mare, încât “înghite” un celebru conac

O plantație unică în România, din împrejurul unui celebrul conac, este astăzi hrană pentru capre. Cum s-a ajuns în această situație?
20.02.2024 | 17:03
Plantatia unica din Romania pe care acum o pasc caprele Este atat de mare incat inghite un celebru conac
Conacul unde s-a dezvoltat o plantație unică, mâncată de capre. Sursa foto: Adevărul
ADVERTISEMENT

În împrejurul unei vechi moșii, unde au locuit acum zeci și sute de ani, boieri foarte bogați, s-a dezvoltat o plantație ce s-a dorit a fi unică, dar care între timp a ajuns sursă de hrană pentru animale. Caprele o savurează din plin.

Ce plantație unică din țară este astăzi hrană pentru capre

Conacul Klobosiski din Gurasada, Hunedoara, care a aparținut până în anii 60 unei familii de maghiari înstărite, este în prezent o ruină, iar în jurul său, a crescut o plantație specifică zonelor exotice, de bambus.

ADVERTISEMENT

Plantația de bambus a fost ca un experiment după ce conacul a fost naționalizat de comuniști pentru a fi transformat într-un spațiu pentru testarea anumitor soiuri, printre care planta exotică. După 1990, locul a fost abandonat, dar în urmă au rămas cele sădite.

Plantația de bambus a dat roade, ba chiar a cuprins și alte clădiri vechi din Gurasada, dar nu mai este privită precum o curiozitate nici de către localnici. În anii 70, se găsea doar în câteva locuri de pe Valea Mureșului.

ADVERTISEMENT

Unii copaci exotici sunt vechi de peste un secol. Oamenii din zonă consideră că s-au extins prea mult. ”Vin caprele și pasc bambusul, din plantația care în trecut era unică în România. Le place, dar parcă prea a fost lăsat să crească și să acopere tot locul”, a declarat pentru Adevărul un crescător de animale.

Conacul a fost tabără pentru pioneri

Mircea Bretotean, localnic din Gurasada, privește cu nostalgie conacul. A rememorat clipele când a lucrat aici, pe vremea când locul era deja acaparat de comuniști și transformat în centru de încercare a soiurilor.

ADVERTISEMENT

Mircea Bretotean a precizat că moșia a servit o bună perioadă ca zonă de tabără pentru pioneri, adică pentru elevii considerați silitori în regimul comunist. ”Veneau foarte mulți copii aici”, a precizat bărbatul.

”Am lucrat în acest conac în urmă cu peste 50 de ani, după ce a fost naționalizat și transformat în Centrul experimental de stat pentru încercarea soiurilor. A fost și sediu al unui IAS (Întreprindere Agricolă de Stat.

ADVERTISEMENT

Timp de mai mulți ani a funcționat ca tabără pentru pionieri. Veneau foarte mulți copii aici, a spus localnicul tot pentru sursa menționată anterior.

Fostul muncitor și-a mai adus aminte și că centrul s-a încercat a mai fi ținut în ”viață” de către un inginer agronom, în 1990. Însă, din clipa în care acesta a decedat, nimeni nu s-a mai interesat de clădirile vechiului conac.

ADVERTISEMENT