Luni, 31 mai, într-un clip postat pe pagina sa de Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost transmis integral în sistemul informatic al Comisiei Europene, la ora 15.30.
Conform spuselor oficialului Executivului, în total, au fost 240 de fișiere transmise către Bruxelles.
ADVERTISEMENT
Planul Național de Redresare și Reziliență al României, depus oficial la Bruxelles
Teoretic, după aprobarea planului, România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.
Ministrul Ghinea spune că a încărcat 240 de fișiere care conțin proiectele pentru care România vrea să acceseze banii europeni. În perioada următoare toate aceste proiecte și documente vor fi publicate de Guvern pentru a putea fi consultate.
”Am trimis PNRR-ul la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. Am terminat de încărcat toate cele 240 de fișiere care înseamnă acum PNRR împărțit pe aproape 30 de capitole.
PNRR este trimis în sistemul informatic al Comisiei Europene”, a anunțat ministrul Cristian Ghinea, într-un videoclip publicat pe Facebook.
În următoarea etapă de după depunerea PNRR la Bruxelles, Comisia Europeană va evalua proiectele și va trimite observații către Guvernul României.
”Suntem aproape de capătul drumului, ca să zic așa. Urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene. Vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă.
Va trebui să decidem cum ținem cont de aceste observații astfel încât la toamnă să avem planul aprobat și să mergem mai departe”, a mai spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Pe plan intern, Planul Național de Redresare și Reziliență urmează să fie publicat în zilele următoare, iar documentul va fi prezentat miercuri, 2 iunie, de oficialii guvernamentali.
”Colegii mei vor sta să pună toate aceste fișiere într-un singur document publicabil. Am ales să publicăm tot, cele mai multe state membre au făcut un PDF cu sinteze. Miercuri voi prezenta cu premierul și cu vicepremierul toate detaliile din document”, a mai spus Ghinea.
Cum se vor împărți banii din PNRR
România țintește un total de 29,2 miliarde de euro. Banii ar urma să vină sub următoarea formă: 14,2 miliarde de euro ca granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Banii care vor fi alocați de Uniunea European prin PNRR trebuie accesați până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a emis un comunicat în care arată cum vor fi împărțiți banii:
Managementul apei – 1,9 miliarde de euro
construirea de rețele de apă- 1630 km în localități cu peste 2000 locuitori
construirea a 2000 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în localități sub 2000 de locuitori
conectarea a 100.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național “Prima conectare la apă și canalizare”
Realizarea cadastrului apelor
Împăduriri și protejarea biodiversității – 1,3 miliarde euro
45.000 de hectare noi de pădure
actualizarea planurilor de management pentru 250 arii naturale protejate
10.000 hectare habitate naturale refăcute
Managementul deșeurilor – 1,1 miliarde euro
dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu
550 echipamente de monitorizare a poluării aerului
15 sisteme județene de gestionare a deșeurilor modernizate
Transport sustenabil(rutier, feroviar, metrou) – 7,6 miliarde euro
Autostrăzi: 434 de kilometri de autostradă construiți; 625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite; 45% din punctele negre ale siguranței rutiere eliminate;
Cale ferată:
311 km de cale ferată modernizată;
311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
110 km de cale ferată electrificată;
2534 km de cale ferată pe care viteza comercială crește cu 15% prin lucrări de reînnoire;
206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
Metrou: 15.6 km de rețea nouă de metrou; 15 stații noi; 30 de rame
Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde euro
1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic
2.000 de clădiri publice reabilitate
Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde euro
Dezvoltarea de capacități electrice din surse regenerabile:
a) Eolian: +1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020;
b) Solar: +2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020
Cloud guvernamental și sisteme publice digitale interconectate – 2 miliarde euro
Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă
5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
30.000 de funcționari publici instruiți digital
100 biblioteci finanțate ca HUB-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieții
65 structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice
Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii – 682 milioane euro
Pensiile speciale sunt limitate
Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor
Reforme în politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilității fiscale.
Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, și reforma companiilor de stat – 1,7 miliarde euro
4.000 de contracte de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor
280 de contracte de finanțare pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
Un Fond de Fonduri creat, pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes
Garanție de portofoliu pentru Acțiune climatică
10 institute de cercetare finanțate pentru excelență, printr-un proiect pilot
Reforma companiilor de stat
Fondul local pentru tranziția verde și digitală – 2,1 miliarde euro
Legislație pentru zonele metropolitane funcționale, pentru politica urbană a României, nouă strategie națională pentru locuire
Proiecte pentru mobilitate verde (autobuze electrice, piste biciclete, benzi dedicate, stații de încărcare) și pentru digitalizare în localități
Program pentru locuințe sociale și pentru tineret
3.000 de kilometri de trasee velo paneuropene
Turism și cultură – 200 milioane euro
12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate
8 muzee construite/reabilitate și puse în valoare
20 destinații turistice verzi vor fi certificate
15 milioane de turiști români și 4 milioane de turiști străini vor vizita țara, anual.
Fondul pentru spitale și pentru creșterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde euro
3 reforme și 2 investiții
30 spitale extinse/renovate
200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal
3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate
10 secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).
Reforme în domeniul social – 233 milioane euro
centre de zi pentru prevenirea abandonului familial
venitul minim de incluziune
sistemul de tichete pentru formalizarea muncii
Reforma administrației publice, întărirea dialogului social și creșterea eficienței justiției – 137 milioane euro
Noua Strategie Națională Anticorupție, adoptată până la sfârșitul anului 2021
Noua Strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025
Adoptarea „Legilor justiției”
Revizuirea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate
O creștere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate și administrate de ANABI
Implementarea a aproximativ 70% din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție până la 31 decembrie 2025
Cadrul legal în domeniul integrității, actualizat până în anul 2024
România educată – 3,6 miliarde euro
2400 de elevi vor beneficia de sprijin să intre în programe de studiu în regim dual
50 de școli noi, neutre energetic
2.000 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
83.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
1150 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitatile de invatamant de nivel gimnazial si liceal
6.000 de școli care au primit resurse și tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării în format virtual