Uniunea Europeană, codașă la combaterea poluării aerului. „E o lipsă de ambiție în luare de măsuri”

Uniunea Europeană și unele state membre nu țin cont de calitatea aerului în planurile lor de combatere a schimbărilor climatice și nu recunosc impactul poluării aerului asupra sănătății, potrivit unui studiu publicat de Global Climate and Health (GCHA).

Țările G20, marii poluatori ai lumii

Într-un studiu publicat miercuri , care acoperă 169 de țări și UE, GCHA a constatat că membrii G20, din care face parte și UE, nu reușesc încă să includă sănătatea și calitatea aerului în politica lor privind clima. Raportul a examinat contribuțiile determinate la nivel național (NDC), adică planurile naționale privind clima elaborate de guverne în temeiul Acordului de la Paris, care ilustrează prioritățile țărilor în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Țărilor le-au fost atribuite puncte în funcție de măsura în care planurile lor climatice iau în considerare cinci factori. Este vorba de impactul asupra sănătății, poluarea aerului, sectoarele sursă, economia și finanțele, precum și puncte bonus. „Trei puncte au fost disponibile pentru fiecare categorie, cu un ‘scor total posibil pentru aer curat’ de 15 puncte”, explică raportul.

Uniunea Europeană a obținut un scor mediu de 2 puncte din 15 conform criteriilor GCHA, la fel ca și Franța, care a prezentat o evaluare individuală. La nivel mondial, scorul mediu a fost de 3,5. Țările cu cele mai bune performanțe sunt țările cu venituri mici și mijlocii, care sunt cele mai expuse la poluarea aerului, cum ar fi Columbia și Mali, care sunt cei doi lideri mondiali în acest domeniu cu 12/15.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Fiind cei mai mari poluatori din lume, este esențial ca țările G20 să includă considerații privind calitatea aerului în NDC-urile lor. Cu toate acestea, nici un guvern din G20 nu atinge media, ceea ce indică o lipsă de recunoaștere a legăturilor dintre climă și calitatea aerului sau o lipsă de ambiție în ceea ce privește luarea de măsuri”, a declarat Jess Beagley, ofițer de politici la Global Climate and Health Alliance, citat de Euractiv.

Țările sărace se străduiesc mai mult

„Ceea ce este, de asemenea, revelator este faptul că țările care încearcă să ia cele mai eficiente măsuri împotriva poluării aerului sunt adesea cele care suferă cel mai mult din cauza consecințelor acesteia”, a adăugat Beagley.

Deși aproape toate CND-urile (164 din 170) menționează calitatea aerului, mai puțin de o treime dintre ele se referă la impactul poluării aerului asupra sănătății și doar 32 stabilesc obiective concrete sau se referă la instituirea unui sistem de monitorizare.

În categoria impactului asupra sănătății, evaluarea s-a axat pe menționarea impactului poluării atmosferice asupra sănătății sau monitorizarea impactului și pe măsurile luate de sectorul sănătății pentru combaterea bolilor asociate. În această categorie, UE a obținut 0 puncte din 3.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Columbia a primit 3 puncte la categoria sănătate, deoarece recunoaște importanța protejării sănătății, în special a sănătății respiratorii, prin măsuri de îmbunătățire a calității aerului. De asemenea, precizează că integrarea politicilor care facilitează această monitorizare va fi formulată în sectorul sănătății.

S-au acordat puncte suplimentare pentru NDC-urile care au menționat, printre altele, orientările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind calitatea aerului, numărul de vieți salvate prin îmbunătățirea calității aerului și inegalitățile în ceea ce privește expunerea la poluarea atmosferică.

Impactul poluării atmosferice asupra sănătății

Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM), 307 000 de decese premature în Europa se datorează expunerii la particule microscopice cu un diametru de 2,5 microni sau mai mic (PM 2,5), ceea ce face ca poluarea aerului să fie principala cauză de mediu a deceselor premature în UE.

Această poluare poate rezulta dintr-o varietate de activități, inclusiv traficul rutier, centralele electrice pe bază de cărbune și industria, și crește riscul de probleme de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, astmul și greutatea mică la naștere.

Dioxidul de azot (NO2) este un alt poluant atmosferic care, potrivit AEM, este responsabil pentru 49 000 de decese premature în UE. În 2021, agenția estimează că 97% din populația urbană a fost expusă la un aer care nu respecta recomandările OMS.

Eforturile pentru îmbunătățirea calității aerului

Uniunea Europeană a pus în aplicare o serie de inițiative pentru a îmbunătăți calitatea aerului. La 13 septembrie, de exemplu, Parlamentul European a adoptat poziția sa privind o lege revizuită care vizează îmbunătățirea calității aerului în UE, care stabilește limite mai stricte pentru mai mulți poluanți.

Noile norme sunt concepute pentru a se asigura că calitatea aerului în UE nu dăunează sănătății umane, ecosistemelor naturale sau biodiversității. Acestea vor fi însoțite de informații privind simptomele asociate cu vârfurile de poluare a aerului și riscurile pentru sănătate asociate fiecărui poluant, inclusiv informații adaptate grupurilor vulnerabile.

De asemenea, Parlamentul dorește ca cetățenii a căror sănătate este afectată de această problemă să aibă un drept mai mare la compensații în cazul în care încalcă noile reguli. Cu toate acestea, legislatorii au votat, de asemenea, pentru a amâna alinierea UE la orientările OMS privind calitatea aerului până în 2035, o măsură care a stârnit îngrijorări în rândul ONG-urilor de mediu.

Acest vot plasează Europa pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivului de poluare zero până în 2050, în conformitate cu Planul de acțiune al UE „Către poluarea zero a aerului, apei și solului”, prezentat de Comisia Europeană în octombrie anul trecut. Următoarea etapă va fi cea a trialogului, adică negocierile în timpul cărora statele membre ale UE, Comisia Europeană și Parlamentul European vor încerca să ajungă la o poziție comună.