Pe frontul din Europa armele nu tac, deși, în cea mai mare parte, atenția este îndreptată către războiul dintre Israel și gruparea teroristă Hamas. Apare inclusiv întrebarea dacă Rusia și Ucraina pot profita de această distragere a atenției, cel puțin din punct de vedere propagandistic. Moscova a găsit prima soluția, după incidentele din Daghestan, însă, potrivit politologului Cătălin Avramescu, dincolo de orice tip de publicitate, determinantă este atitudinea guvernelor.
În Orientul Mijlociu, evenimentele decurg cu repeziciune. Din acest motiv, absolut toate canalele media sunt asaltate de informații de ultimă oră. Pare pe undeva firesc ca atenția globală să se îndrepte cu precădere către războiul dintre Israel și teroriștii Hamas, ostilitățile din Ucraina alunecând în plan secund. Cu toate acestea, profesorul de științe politice Cătălin Avramescu avertizează că este vorba doar despre pericolul de a cădea pradă unei iluzii.
„Am observat că multe voci susțin că războiul dintre Rusia și Ucraina a trecut în plan secund, însă eu mă îndoiesc. De fapt, nu contează atât de mult ce relevă mass-media, ci atitudinea guvernelor, în primul rând a celor europene, cărora li se alătură Statele Unite ale Americii. Guvernele din Europa și din SUA realizează că între Rusia și Ucraina este vorba despre un conflict masiv, care se desfășoară în inima continentului nostru”, și-a început expunerea Cătălin Avramescu, în exclusivitate pentru FANATIK.
Politologul se află printre cei care opinează că „războiul ruso-ucrainean are proporții mult mai mari decât conflictul din Orientul Mijlociu. Mă îndoiesc că există vreun Minister de Externe care să fi uitat acest lucru. Într-adevăr, este o iluzie pe care am căpătat-o, deoarece, în multe cazuri, ne formăm opiniile în funcție de presă”.
Menținerea justificată în atenție a războiului din Ucraina este „opera” evenimentelor de pe front, dincolo de orice curent mediatic, iar Cătălin Avramescu a explicat modul în care se iau deciziile în cadrul forurilor decizionale, în ciuda discuțiilor adiacente:
„Cel puțin în străinătate, în cabinetele ministeriale și în comisiile parlamentare opiniile se formează în mod diferit față de modul în care poate că suntem noi obișnuiți. Nu cred că problema apărută acum mult timp în vecinătatea noastră este chiar uitată și, de altfel, Rusia are deseori grijă să ne amintească de conflictul din Ucraina. Pe de altă parte, nici Kievul nu stă degeaba. Spre exemplu, de curând, dronele ucrainene au lovit o instalație antiaeriană din Crimeea, ceea ce reprezintă un fapt semnificativ”.
De asemenea, există știri referitoare la un avans semnificativ în zona Bahmut și la pierderile semnificative ale armatei ruse în luptele de la Avdiivka. Așadar, potrivit interlocutorului nostru, atenția lumii față de acest conflict nu se diminuează în niciun mod.
Reamintim faptul că Rusia a suferit cele mai mari pierderi din acest an în timpul bătăliei de la Avdiivka și, potrivit Hotnews, se vorbește despre faptul că, din nou, solicitările liderilor politici sunt în dezacord cu capacitățile reale ale Armatei Roșii. Serviciile secrete britanice estimează că Moscova a angajat în luptă aproximativ opt brigăzi, în apropiere de Avdiivka.
De asemenea, publicația The Kyiv Independent, care îl citează pe ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, susține că rușii au pierdut în Avdiivka în jur de 4000 de soldați, iar președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Moscova a pierdut cel puțin o brigadă care încerca să încercuiască orașul.
O altă întrebare care a apărut în anumite zone este legată de posibila diminuare a sprijinului american pentru Kiev, în condițiile în care SUA își îndreaptă, cel puțin în ultima vremea, atenția sporită către Orientul Mijlociu. Cătălin Avramescu a respins categoric această variantă:
„Nu cred că așa vor decurge evenimentele. Acest lucru s-ar fi petrecut dacă în locul Israelului s-ar fi găsit o altă țară aflată la mare strâmtoare. Vorbim, însă, despre Israel, care dispune de una dintre cele mai mari capacități militare din lume, are o armată extraordinar de puternică, înarmată până în dinți”.
„Problema Israelului nu stă în faptul că n-ar primi ajutorul necesar din partea SUA, ci aceea ca acest război să nu se extindă. De acest fenomen au grijă Statele Unite și, sincer, în momentul de față nu cred că vom asista la o extindere”, este de părere partenerul nostru de dialog.
Incidentele violente de pe aeroportul din Daghestan, unde musulmanii nu au fost împiedicați de forțele de ordine să intre chiar pe pistă și să-i atace pe refugiații de origine israeliană, poate servi, de asemenea, propagandei la care ne refeream la început. De altfel, FANATIK a preluat declarațiile lui Vladimir Putin, care a susținut că ucrainenii au instigat manifestanții musulmani să caute israelieni.
„Chestiunea este cu adevărat semnificativă și nu pentru că nu m-aș fi așteptat să se întâmple așa ceva în Daghestan, care, alături de Cecenia, este una dintre cele două regiuni în care separatismul musulman este cu siguranță cel mai puternic”, a comentat Cătălin Avramescu, adăugând:
„Pe de altă parte, dincolo de declarațiile lui Vladimir Putin sau ale purtătorului său de cuvânt, marea problemă este legată de faptul că, de cel puțin o săptămână, liderul rus a dezlănțuit demonii antisemitismului, iar acum culege ce a semănat. Recurg la această idee pentru că urmăresc emisiuni difuzate de televiziunea rusă și traduse. Nu-mi vine să cred ce văd acolo. Apar episoade de antisemitism structurate feroce, primar și elementar”.
De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a menționat recent că „persoanele cu intenții malefice” au folosit imagini din timpul războiului din Gaza, răspândite pe scară largă, pentru a incita populația cu origine musulmană din Caucazul de Nord. Cu toate acestea, oficialul rus nu a specificat nici motivul și nici autorii din umbră ai violențelor.
Să revenim, însă, la Cătălin Avramescu, la ideea de bază conturată după evenimentele din Daghestan și la modul în care au fost tratate acestea în mass-media moscovită: „Am urmărit la televiziunea rusă lucruri despre care credeam că puteau fi văzute doar în jurul anilor 1900 sau pe vremea Sutelor Negre!”.
Trebuie spus că „Sutele Negre” sau „Sotniile Negre” a fost numele unei grupări rusești ultranaționaliste de la începutul secolului trecut. Mișcarea l-a susținut puternic pe Țar și s-a remarcat prin incitarea la pogromuri, antisemitism, extremism, xenofobie și rusocentrism.
„Cred că cineva a apăsat prea tare pe o pedală și mesajul… a ieșit prin gard, ca să-mi permit o metaforă. Pe vremea lui Stalin era o glumă potrivit căreia partidul face „zig-zag”. Și când el spune „zig”, tu mergi „zig”. Tot așa se întâmplă și când zice „zag”. Cum spun americanii, în acest moment, Vladimir Putin se află într-o fază de „damage control” (n.r controlul daunelor)”, a continuat politologul, care a ținut să sublinieze:
„Altfel spus, liderul de la Kremlin vrea să limiteze impactul așchiilor pe care tot el le-a lansat, de la centru. Din acest motiv, Putin afirmă că există probleme cu Israelul și cu evreii, palestinienii sunt niște victime, iar Hamas este o mișcare de eliberare. Cum poți da mâna cu teroriștii? Și apoi se miră că după o săptămână are parte de evenimente în Daghestan și în Ucraina. Iată o minte de bibilică…”.
Pornind de la faptul că interlocutorul nostru urmărește în mod frecvent emisiunile realizate la televiziunile rusești și întorcându-ne la războiul din Ucraina, am fost foarte curioși să aflăm cum decurge, în ultima vreme, propaganda moscovită cu privire la respectivul conflict.
„Din acest punct de vedere, Rusia folosește o mică „pauză publicitară”. Într-adevăr, cred că rușii tratează astfel conflictul din Israel ca să abată un pic atenția de la propriile probleme, pentru că nu prea au ce arăta de pe frontul din Ucraina. Nu mai e nimic glorios de raportat pentru glorioasa Armată Roșie”, a încheiat Cătălin Avramescu.