Mircea Răceanu (87 de ani) este ultimul român condamnat la moarte de un tribunal de la București. Sentința a fost luată pe 28 august 1989 pentru infracțiuni de trădare, el fiind acuzat că a colaborat cu serviciile secrete americane ”prin transmitere de secrete”. Întreaga lui avere a fost confiscată.
După doar câteva luni, sentința de închisoare pe viață a fost comutată în 20 de ani de închisoare cu executare, la intervenția directă a președintelui american George Bush Sr, care i-a transmis lui Nicolae Ceaușescu o scrisoare în care cere clemență pentru diplomatul român.
În martie 2023, diplomatul american Johnatan B. Rickert, fost șef al misiunii diplomatice la București (1982-1984) a publicat în The Foreign Service Journal (March 2023), varianta în limba engleză a scrisorii adresate de George Bush către Nicolae Ceaușescu. Varianta în limba română, având însemnele arhivei CC al PCR, fusese făcută publică de Mircea Răceanu însuși, în anul 2009, în volumul biografic ”Infern ’89: Povestea unui condamnat la moarte”.
”Stimate domnule președinte,
Mi s-a adus la cunoștință că Mircea Răceanu, care o perioadă îndelungată a fost specialist pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii în Ministerul Afacerilor Externe al României, a fost judecat, găsit vinovat de acuzațiile ce i-au fost aduse și condamnat la moarte.
Ca gest umanitar, vă solicit să excludeți posibilitatea aplicării sentinței capitale în acest sens.
Cu sinceritate, George Bush
Excelenței Sale, Domnului Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii Socialiste România”.
A fost singurul caz în istoria Statelor Unite când un președinte a făcut o astfel de solicitare către președintele unui stat străin, spune Rickert. Scrisoarea i-a fost înmânată lui Nicolae Ceaușescu personal de Larry Napper, însărcinatul cu afaceri al SUA la București, pe data de 10 septembrie 1989.
”Cu toate că Ceaușescu a încheiat brusc întâlnirea cu Napper, la scurtă vreme după ce a aflat motivul vizitei sale, scrisoarea a avut efectul sconat, iar condamnarea la moarte a fost anulată, la scurtă vreme”, a povestit Rickert.
Aflat în arestul Securității, Mircea Răceanu a fost interogat în legătură cu relația lui cu președintele american.
”Îți dau eu un exemplu, pentru a te ajuta să-ți împrospătezi memoria, mi s-a adresat necunoscutul și fără să mai aștepte reacția mea a continuat: Avem informații precise că la sosirea pe aeroportul Otopeni, la 18 septembrie 1983, când i-au fost prezentate oficialitățile române care l-au întâmpinat, printre care ai fost și dumneata, George Bush te-a recunoscut, pronunțându-ți numele în momentul în care i-ai întins mâna”, și-a amintit Răceanu în volumul autobiografic.
Vizita lui George Bush în România, în 1983, a avut loc într-un moment în care acesta era vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii. Anterior, el fusese șef al CIA, iar Răceanu, care nu știa de scrisoare, suspecta că ”Ceaușescu, în demența lui, voia să folosească o eventuală legătură între mine și George Bush (…) pentru a-l demasca public pe președintele american, acuzându-l de amestec direct în treburile interne ale țării și, în general, de acțiuni de subminare a regimului comunist din România”.
Mircea Răceanu a fost arestat pe 31 ianuarie 1989 de Securitatea comunistă, în timp ce se îndrepta către Ambasada SUA la București, unde urma să participe la vizionarea unui film. În momentul arestării, acesta avea asupra lui un document politic, pe spatele căruia scrisese de mână o serie de informații în care discuta despre un grup de jurnaliști de la România Liberă, condus de Petre Mihai Băcanu, care încerca să scoată pe piață un ziar ilegal.
Înainte ca publicația, care conținea critici dure la adresa regimului Ceaușescu, să iasă pe piață, ziariștii fuseseră arestați de Securitate. De asemenea, Răceanu scria și despre opoziția Elenei Ceaușescu față se schimburile culturale cu SUA.
Diplomatul român, angajat al Ministerului Afacerilor Externe, a fost dus în arestul Securității, interogat ore întregi și amenințat că familia lui va avea de suferit. Mircea Răceanu spune că anchetatorii l-au obligat să recunoască faptul că a colaborat cu americanii de mai bine de zece ani, pentru a justifica, în acest fel, o pedeapsă capitală. Diplomatul a povestit în cartea lui că a trebuit să ”inventeze” un personaj care l-ar fi racolat în perioada în care se afla la Washington, cu nume și prenume, precum și acte de spionaj care, în realitate, nu s-au petrecut niciodată.
În timpul unei ședințe a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, în martie 1989, Ceaușescu însuși a făcut referire la cazul Răceanu.
”Este vorba despre un măgar, ca să-i spun așa, care lucra la Ministerul Afacerilor Externe și conducea un sector în legătură cu țările occidentale. Este vorba de unul, Răceanu. (…)
A devenit agent al acestui serviciu din 1974. Este vorba despre Statele Unite ale Americii. A recunoscut că a folosit toate relațiile lui, influențele pe care le avea și că strângea tot felul de informații și documente din toate domeniile, dar îndeosebi din domeniul activității Ministerului Afecerilor Externe”, a spus Ceaușescu.
Johnatan B Rickert a mărturisit că atât el, cât și Răceanu, au încercat să afle cum a ajuns George Bush să intervină pentru diplomatul român. În acest sens, americanul l-a ajutat pe diplomatul român să aibă o întâlnire cu omul care îi înmânase scrisoarea lui Ceaușescu. Întâlnirea a avut loc pe 9 februarie 1999, însă Larry Napper i-a spus românului că nu-i poate da detalii despre întâlnirea cu Ceaușescu, din motive de securitate. Neoficial, acesta i-a transmis că ”descrierea din carte” este destul de veridică și nu trebuie schimbată.
”Mircea a rămas intrigat de originile acestei scrisori, care, cu siguranță, i-a salvat viața. Ce l-a determinat pe președintele Bush să trimită acea scrisoare? Cine a fost implicat în acest proces? De ce tocmai Mircea, dintre atâția oameni se aflau în situații asemănătoare?
Cu toate că Bush și Mircea se întâlniseră când fostul președinte era șef al CIA (…), e mult spus că cei doi se cunoșteau prea bine. Toate eforturile de a găsi răspunsuri la aceste întrebări nu au dus nicăieri”, a mai scris Rickert.
În 1990, după căderea regimului comunist, Mircea Răceanu a fost pus în libertate și a părăsit România la intervenția ambasadorului SUA la București, Alan Green Jr. El s-a stabilit în SUA, unde locuiește și astăzi.
În septembrie 2000, Curtea Supremă a admis recursul în anulare a lui Mircea Răceanu și a anulat sentința Tribunalului Suprem, secția militară, din august 1989.
Doi ani mai târziu, el a fost decorat de președintele Ion Iliescu cu Ordinul Național ”Pentru Merit” în grad de Comandor.