Federația Română de Fotbal a intrat sub lupa Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Procurorii instituției au a descins la sediul FRF în luna octombrie de unde au ridicat mai multe documente. Luni, DIICOT a confirmat cazul.
UPDATE, 6 ianuarie, ora 11:50: Oficialii FRF au reacționat după informațiile conform cărora DIICOT ar fi descins la sediul Federației. Aceștia neagă aceste dezvăluiri, pe care le consideră speculații fără bază reală.
”Referitor la materialul de presă cu titlul ‘DIICOT a intrat în Casa Fotbalului, sediul FRF’, publicat astăzi, 6 ianuarie, de Gazeta Sporturilor, Federaţia Română de Fotbal are următorul punct de vedere:
Acțiunea celor de la DIICOT la sediul FRF a avut loc în toamna anului trecut. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au confirmat acest lucru, și au oferit câteva detalii.
”Pe rolul DIICOT – Structura Centrală se află înregistrată o cauză penală în care se efectuează urmărirea penală in rem pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat.
Fapta este prevăzută și pedepsită de articolul 367 NCP, delapidare, faptă prevăzută și pedepsită de articolul 295 NPC, și evaziune fiscală, faptă prevăzută și pedepsită de articolul 9 din L.241/2005. Alte aspecte legate de acest dosar nu pot fi comunicate în acest moment”, a fost reacția DIICOT pentru Gazetă.
Conform sursei citate, DIICOT investighează o parte importantă din fondurile primite de FRF de la UEFA pentru organizarea Campionatului European de anul acesta.
Mai mult, o bună parte din bani ar fi fost utilizați de FRF pentru campania electorală a lui Răzvan Burleanu din aprilie 2018.
Deocamdată urmărirea penală este în rem, ceea ce înseamnă că nu se știe încă cine e făptuitorul, însă există o faptă de natură penală pentru care e nevoie de cercetări suplimentare.
În aprilie 2018, Răzvan Burleanu a câştigat un nou mandat de preşedinte în fruntea Federației Române de Fotbal. Burleanu a reușit să obțină minimul de 128 de voturi necesare încă din primul tur.
El a obținut 168 de voturi față de numai 78 câte a obținut contracandidatul său principal, Ionuț Lupescu. Diferența aceasta mare de voturi a fost o surpriză la acea vreme, în condițiile în care așteptările erau să existe măcar un al doilea tur de scrutin.