Profesioniști alungați din funcții să facă loc politrucilor. Coaliția vrea să-și pună oamenii săi la conducerea porturilor

Nivelul de politizare a funcțiilor de conducere în diversele instituții ale statului române crește constant, iar coaliția de guvernământ a mai pus ochii pe niște funcții care până acum i-au scăpat. Dorința PSD și PNL de a pune niște politruci cu carnet de partid în aceste funcții este atât de mare încât au ajuns să ignore și obiecțiile repetate ale președintelui Klaus Iohannis, precum și o decizie a Curții Constituționale.

Șefii porturilor, selectați după standarde reduse

În anul 2020, Guvernul a modificat o ordonanță veche din 1999 care reglementa transportul naval, precum și administrarea porturilor și a căilor navigabile interioare, scopul modificărilor fiind punerea în acord cu unele reglementări europene. Ulterior, OUG 160/2020 a fost trimisă la Parlament pentru aprobare, iar nebunia a început când parlamentarii PSD și PNL au constatat că funcțiile de conducere ale administrațiilor portuare nu sunt ocupate de către politruci cu carnet de partid, ci de profesioniști.

Situația „anormală” trebuia musai reparată astfel că Parlamentul a schimbat condițiile de accedere în aceste funcții în pofida obiecțiilor venite atât din partea președintelui Iohannis, cât și ale Curții Constituționale. După numai puțin de trei modificări succesive ale legii, conflictul va ajunge din nou pe masa CCR întrucât nu doar că Parlamentul a refuzat să renunțe la facilitarea numirii unor persoane care nu au nicio legătură cu domeniu, ci chiar a relaxat aceste condiții în asemenea hal încât aproape oricine poate primi o sinecură în domeniul transporturilor navale.

Pe 31 octombrie 2022, Camera Deputaților adopta, ca for decizional, Legea de aprobare a OUG 160/2020 care, față de forma trimisă de la Guvern, conținea modificări suplimentare care vizau tocmai înlăturarea profesioniștilor din domeniu. În legea existentă, șefii administrațiilor portuare trebuie să aibă competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice ce desfășoară activități specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval sau prin minimum 5 ani de experiență în cadrul autorităților administrației publice centrale sau locale ori instituțiilor publice, îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control în domeniul naval.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Prin modificările adoptate de către deputați aceste condiții erau schimbate astfel încât să poate accede în aceste poziții persoane cu 5 ani de experiență în domeniul transporturilor în general, nu doar în cel de transport naval. Iar în ce privește condițiile pentru funcțiile de director general nici măcar experiență în transporturi nu se mai cerea, ci studii economice, tehnice sau juridice însoțite de experiență de cel puțin 5 ani în domeniul de specialitate, precum cel puțin 5 ani îndeplinind atribuții de conducere, reglementare și control. Amendamentele au fost asumate în comun de grupurile PSD și PNL.

Coaliția a ignorat obiecțiile de la Cotroceni

După ce a primit legea pentru promulgare, președintele a cerut reexaminarea ei, în cererea de reexaminare invocând atât imprecizii terminologice legate de condiția studiilor, precum și oportunitatea unei soluții legislative care ar reduce nivelul de profesionalism din domeniu din moment ce ar face accesibile funcții de conducere unor persoane fără legătură cu domeniul transportului naval.

Numai că la reexaminare, Parlamentul și-a dat și mai tare în petec reducând și mai mult din rigoarea condițiilor: „membrii selectați să aibă competențe profesionale dovedite prin minimum 1 an de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice care desfășoară activități specifice sectorului transport, logistic, administrarea infrastructurii de transport sau competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control.”

Adică au coborât minimul de experiență de la 5 ani la 1 an și nu au renunțat la intenția de a promova oameni care nu se pricep la domeniul transportului naval. „Vreţi să faceţi nişte cadouri, vreţi să vă căpătuiţi clientela de partid, pentru că altfel de ce nici măcar la cererea de reexaminare făcută de preşedinte exact pe punctul acesta, aţi votat ca să rămână acea experienţă de un an de zile, în loc de 5 ani. De ce? Pentru că vreţi să vă puneţi oamenii!”, reclama Mădălina Prună (USR) la dezbaterile din plenului Camerei Deputaților. Cu toate acestea, PSD și PNL s-au impus din nou la vot.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

Când a văzut că nu se poate înțelege cu Parlamentul și întrucât nu mai putea cere reexaminarea, Iohannis a sesizat Curtea Constituțională invocând faptul că reexaminarea s-a făcut depășind limitele aspectelor sesizate de către președinte, fapt nepermis de Constituție. CCR i-a dat dreptate pe 3 aprilie 2023 declarând întreaga lege neconstituțională ținând cont de modul în care a fost făcută reexaminarea.

Astfel că legea a ajuns din nou la Parlament. Profitând de faptul că judecătorii Curții nu s-au pronunțat pe conținutul modificărilor, ci doar pe modalitatea de adoptare a lor, coaliția și-a dat iarăși în petec. Minimul de experiență a fost crescut de la 1 an la 5 ani, însă practic s-a renunțat la aproape orice standard de competență. În afară de studii universitare și/sau postuniversitare în științe economice, juridice sau inginerești, „membrii selectați să aibă competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice, cu capital de stat sau privat, sau 5 ani experiență în funcții de conducere în administrația publică centrală sau locală.”

CCR, chemată din nou să arbitreze conflictul

În esență, modificarea înseamnă că membru în organele de conducere ale administrațiilor portuare poate deveni și un patron de cârciumă sau sex-shop, dacă și-a obținut licența sau un titlu de master în drept, economie sau orice specialitate inginerească. Ce-i drept, pentru funcțiile de director general se cer „competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control.” Pentru noua formă a legii au votat toți deputații PSD și UDMR prezenți la vot, 10 din 11 reprezentanți ai minorităților, în timp ce voturile liberalilor au fost împărțite: jumătatea au votat pentru, restul fie s-au abținut, fie au votat contra. De asemenea, împotrivă au fost și deputații USR, în timp ce cei ai AUR s-au abținut.

În aceste condiții, președintele României a sesizat din nou Curtea Constituțională, sesizarea fiind trimisă în cursul zilei de luni. Iohannis reclamă că din nou au fost încălcate limitele cererii inițiale de reexaminare și că este nesocotită decizia CCR pe această temă. „Noua redactare reflectă o concepție legislativă diferită, mult mai permisivă în ceea ce privește standardele de selecție pentru pozițiile menționate, care excedează sferei ideatice a dezbaterii pe care cererea de reexaminare ar fi trebuit să o declanșeze și care ar fi trebuit să rămână circumscrisă clarificării aspectelor menționate în conținutul ei (domeniul studiilor, nivelului acestora și introducerea unor norme tranzitorii)”, se spune în sesizarea redactată de către Administrația Prezidențială.

O altă nemulțumire a președintelui este că un alt articol al legii impune Ministerului Transporturilor să demareze în 90 de zile de la promulgarea legii procedura de selecție a membrilor organelor de conducere – membri ai consiliilor de administrație, ai conducerii executive şi directori generali – ale tuturor administrațiilor portuare, cu aplicarea noilor criterii de selecție introduse. Practic, în trei luni vor fi dați afară profesioniștii și aduși politrucii. Acest lucru ar însemna scurtarea mandatelor celor aflați acum în funcții, ceea ce ridică o altă problemă de constituționalitate, din perspectiva predictibilității legii.