Proiectul de lege care ar putea lăsa UDMR în afara Parlamentului. Un deputat PNL și unul PSD au inițiat un demers controversat

Concret, proiectul de lege care a fost depus la Camera Deputaților va ridica pragul electoral de la 5% la 7% și va propune eliminarea numitului prag alternativ pentru UDMR. Prin acesta, UDMR putea ajunge în Parlament dacă obținea 20% în patru județe, de obicei în cele din zona Harghita-Covasna.

UDMR, lăsat în afara Parlamentului prin lege?

În expunerea de motive a acestui proiect de lege, citat de G4Media, deputații Radu Cristescu (PSD) și Adrian Cozma (PNL) au invocat faptul că e nevoie de ”stabilitate politică” în țară. Practic, va crește pragul electoral și pentru alianțe politice la 10% de la 8%, iar UDMR va avea cel mai mult de suferit.

Cel puțin asta indică Asociația Mikó Imre. ”Acest lucru ar crea probleme foarte mari pentru UDMR, care obține de obicei în jur de 6% din voturi, și ar împiedica comunitatea maghiară să își trimită reprezentanții politici în legislativul românesc. PSD și PNL spun că doresc să creeze mai multă stabilitate în România, să reducă fragmentarea spectrului politic, însă dacă acest proiect de lege va fi votat în Parlament, atunci înseamnă eliminarea UDMR din sfera politică românească.

Cu un an înainte de alegeri, membrii comunității maghiare consideră acest demers unul extrem de ostil, care îi împiedică pe membrii comunității maghiare să facă parte din legislativul românesc, dar și pe cei din UDMR să facă parte în viitor din guvernul României”, a precizat asociația într-un comunicat de presă.

Noua lege nu ar defavoriza doar UDMR ci și alte partide mici care ar putea deranja puterea, cum ar fi partidul Dianei Șoșoacă, partid care în teorie ar putea obține peste 5% din voturile românilor, însă ar putea avea emoții pentru un nou prag de 7%.

”Rezultatele alegerilor derulate în ultimii 20 de ani la nivelul Camerei Deputaților și Senatului au determinat o fragmentare politică importantă. Acest lucru s-a repercutat asupra dificultății constituirii unor majorități parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică și o stabilitate guvernamentală. Spre exemplu, numai în ultimele două legislaturi, respectiv 2016-2020 și 2020-2024, Parlamentul României a acordat vot de învestitură pentru un număr de șapte guverne.

Digi24.ro

O femeie a fost declarată moartă de medici. Angajatul de la crematoriu a verificat și a văzut că era caldă și respira

Practic, durata medie a unui guvern a fost de circa 1 an. Această instabilitate politică și guvernamentală a avut consecințe și asupra stabilității economice, asupra viziunii privind implementarea politicilor cu finanțare externă nerambursabilă, precum și asupra relațiilor politice și economice externe. Având în vedere faptul că, în anul 2024, vor avea loc alegeri la termen pentru Camera Deputaților și Senat și că, în actualul context internațional România are nevoie de stabilitate politică și economică pentru următorul ciclu electoral, propunem următoarele modificări legislative:

Majorarea pragului electoral de la 5% la 7% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional pentru a asigura formarea unor majorități stabile și stabilitate guvernamentală și eliminarea unei prevederi discriminatorii din cuprinsul articolului 94, alin.(2), respectiv coexistența unui alt prag (”20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali”).

Digisport.ro

Cu un buget de 1.000 de euro pe lună în Barcelona, fiica lui Gică Popescu a spus ce făcea când rămânea fără bani

Asta, în condițiile în care senatorii/deputații reprezintă, potrivit Constituției României (art.61), reprezintă în integralitate poporul român, nu doar în 4 circumscripții electorale”, este precizat în proiectul de lege. Potrivit sursei citate, proiectul de lege a fost semnat de deputații Alexandru Muraru, Cristina Burciu, Laurențiu Cazan, Maria Stoian, Ervin Molnar, Florian Dumitru și Luminița Barcari.