Pușcărie pentru folosirea sintagmelor „ciuma roșie” sau „ciuma galbenă”. A intrat în vigoare legea care pedepsește cu închisoarea insultele aduse unui partid

De astăzi românii vor trebui să aibă mai mare grijă cum își exprimă nemulțumirea față de partidele politice, mai ales cele de la guvernare, întrucât folosirea anumitor expresii ar putea să-i pună pe procurori pe urmele lor. Un sport național cu tradiție în România, înjuratul cu sete al guvernanților de diverse culori politice a redevenit periculos, fapta fiind acum înscrisă în Codul Penal.

Partidele puterii s-au pus la adăpost de înjurături

O decizie cadru al Consiliului Justiție – Afaceri Interne al Uniunii Europene impunea României, precum și celorlalte state membre, să sancționeze penal instigarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe criterii legate de rasă, naționalitate, religie ș.a.m.d. Coaliția de guvernământ PSD-PNL a profitat de acest prilej ca să includă în aceste criterii și opiniile și apartenența politică, astfel că formulări precum „ciuma roșie” cu referire la PSD sau „ciuma galbenă” ca metaforă pentru PNL vor fi pe viitor sancționate penal.

„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, prevede noua formă a articolului 369 din Codul Penal.

Avocatul Poporului, precum și USR, au sesizat Curtea Constituțională privind introducerea criterului opiniei și apartenenței politice printre motivele pentru care poți înfunda pușcăria, însă CCR a respins ambele sesizări, astfel că președintele Iohannis a promulgat legea.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Proiectul a avut o istorie lungă și interesantă care arată cum politicienii s-au folosit de un proiect care era menit să împiedice propagarea mesajelor extremiste pentru a pune impune limitări criticilor care li se aduc nu doar de către presă, ci și de oamenii obișnuiți.

„Vom fi linșați pe stradă”

Incitarea la violență, ură și discriminare la adresa unor categorii de persoane era deja prevăzută printre infracțiunile din Codul Penal, însă oficialii europeni au cerut autorităților de la București ca infracțiunea să nu se refere doar la o categorie în ansamblu, ci și în mod individual, la persoanele care sunt astfel discriminate. Parlamentul s-a conformat, iar în iunie 2021 Camera Deputaților a adoptat proiectul prin care nu doar categoriile de persoane erau protejate, ci și indivizii care fac parte din aceste categorii.

Însă președintele României a sesizat Curtea Constituțională pe motiv că legea avea o problemă esențială: nu menționa categoriile de persoane care trebuiau protejate de instigarea la violență, ură și discriminare. CCR i-a dat dreptate lui Klaus Iohannis și legea s-a reîntors la Parlament. Acesta este momentul în care lucrurile s-au complicat. Prin Decizia-cadru a Consiliului JAI statelor UE li se ceruse să incrimineze penal instigarea la ură, violență sau discriminare pe bază de rasă, religie, origine națională sau etnică, fără nicio referire la opiniile politice sau apartenența politică. Însă îm Comisia juridică de la Cameră noua majoritate parlamentară a introdus și acest criteriu.

„Ceea ce se întâmplă privitor la apartenența politică a fiecăruia dintre noi, până la urmă, eu cred că trebuie să fie sancționat pentru că, dacă mergem așa, în această direcție, vom asista la atentate politice. Vom fi linșați pe stradă pentru că facem parte din anumite partide. Eu una, personal, m-am săturat să fiu numită pesedistă, ciuma roșie și așa mai departe”, spunea președinta Comisiei juridice, Laura Vicol (PSD).

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Delictul de opinie, reintrodus după 30 de ani de la Revoluție

Astfel că în martie 2022 Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat articolul 369 din Codul Penal în forma pe care Klaus Iohannis tocmai a promulgat-o. Legea a fost adoptată cu voturile favorabile ale PSD, PNL și UDMR, în timp ce partidele din opoziție USR și AUR, în mod previzibil, s-au opus.

„Sunteţi pe cale să legiferaţi un delict de opinie practic, în România anului 2022. Vă întreb, ce înţelegeţi prin “instigare la ură împotriva unei persoane sau unei categorii de persoane pe criteriul opiniei sau apartenenţei politice”? Pentru că în Codul Penal nu există o definiţie a acestei noţiuni, care rămâne practic la aprecierea judecătorului. Practic, orice critică mai substanţială pe care un jurnalist sau un cetăţean obişnuit ar aduce-o unui politician sau unui partid poate fi considerată infracţiune şi pedepsită ca atare. Nesocotiţi nu doar dreptul la liberă exprimare, dar şi principiul constituţional al calităţii, preciziei şi clarităţii legii”, spunea în plen deputatul USR Mihai-Alexandru Badea.

Avertismentul Avocatului Poporului

Mai apoi, atât Avocatul Poporului, cât și USR au depus sesizări de neconstituționalitate la CCR. Renate Weber, Avocatul Poporului, a invocat jurisprudența europeană în ce privește dreptul la liberă exprimare și circumstanțele în care acesta poate fi limitat. Astfel, folosirea criteriului opiniei politice pentru sancționarea penală a faptelor de la articolul 369 „îngrădește libertatea de exprimare, fragilizează pluralismul ideilor și concepțiilor, constituind o veritabilă cenzură a opiniilor. În aceste condiții, ingerința statului prin restricția impusă de lege nu este proporțională cu scopul urmărit și nu este necesară, neîncadrându-se în categoria circumstanțelor excepționale care să justifice răspunderea penală.”

Un alt argument era acela OUG 31/2002 oricum incrimina penal organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter extremist, iar extinderea sancțiunii la orice tip de opinie politic mai apăsat exprimată nu s-ar justifica. Invocând Convenția Europeană pentru Drrepturile Omului, Avocatul Poporului preciza că din conținutul ei rezultă că „autoritățile unui stat democratic sunt obligate să tolereze critica activității lor chiar și atunci când aceasta ar putea fi considerate provocatoare sau insultătoare.”

Argumente asemănătoare se regăsesc și în sesizarea USR, la care se adaugă și faptul că „instigarea la ură” este mai greu de definit decât instigarea la violență sau la discriminare. „Dacă violența și discriminarea știm ce sunt, referitor la termenul „ură”, lucrurile nu sunt la fel de clare. Vorbim despre un termen care nu se exprimă în exterior prin violență și discriminare, pentru că acestea sunt menționate separat în text. Practic, este o simplă atitudine psihică a persoanelor față de ceva sau cineva”, se spune în sesizare USR.

Argumentele de mai sus nu i-au convins pe judecătorii CCR care au decis că legea este constituțională, în data de 28 aprilie. Deocamdată nu se știu motivele pentru care Curtea a decis că un om care înjură un politician poate să ajungă la pușcărie întrucât motivarea deciziei încă nu a fost publicată în Monitorul Oficial.