Război în Ucraina. Biden îl numeşte pe Putin “dictator ucigaş”. Peskov: Moscova și Kievul continuă să negocieze online

Opt din cele nouă coridoare de evacuare a civililor care au fost convenite de cele două armate au funcționat în cursul zilei de joi, inclusiv unul de ieșire din Mariupol, oraș aflat sub asediul forțelor ruse.

Ministrul Irina Vereșciuk a precizat că circa 800 de automobile cu mai bine de 2.000 de oameni au plecat din Mariupol către Zaporojia. Este primul coridor de evacuare după mai multe zile în care bombardamentele rusești au ținut blocați în oraș circa 340.000 de oameni. 

Deocamdată, nu se știe dacă armata rusă a permis intrarea în Mariupol a unui convoi umanitar destinat populației care a stat blocat la Berdiansk.

Un alt convoi, cu 36 de tone de alimente și medicamente au fost livrate în orașele Hostomel și Bucea, din nord-vestul Kievului, care au fost bombardamente intens de artileria rusă în ultimele zile.

Singurul coridor care nu a funcționat a fost cel dintre Harkiv și Vovceansk, din cauza tirurilor de artilerie ale armatei ruse, a mai spus Irina Vereșciuk.

Italia este pregătită să reconstruiască teatrul din Mariupol, distrus într-un atac cu bombă, a anunțat ministrul italian al Culturii, Dario Franceschini.

„Cabinetul a aprobat propunerea mea de a oferi Ucrainei resursele și mijloacele pentru a-l reconstrui cât se poate de repede. Teatrele din toate țările aparțin întregii umanități”, a anunțat Franceschini.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit ministrului într-o postare pe Twitter. „Ați oferit un exemplu de urmat. Împreună vom reconstrui țara până la ultima cărămidă”, a scris Zelenski.

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, a afirmat că cel puțin 12 persoane au fost ucise și 34 rănite în urma a cel puțin 43 de atacuri care au vizat clădiri destinate îngrijirii medicale din Ucraina. Printre victime sunt și membri ai personalului sanitar.

„Atacurile asupra spitalelor reprezintă o violare a dreptului umanitar internațional – oricând, peste tot. Ele lipsesc oamenii de îngrijire medicală de urgență și frâng sisteme sanitare deja suprasolicitate. La asta asistăm în Ucraina”, a declarat Ghebreyesus, într-un discurs susținut în Consiliul de Securitate al ONU.

Potrivit acestuia, deosebit de afectați sunt 35.000 de pacienți aflați în spitalele de psihiatrie care se confruntă cu o lipsă severă a medicamentelor, alimentelor, încălzirii ș.a.m.d.

În paralel, există riscul unui reviriment al cazurilor grave de Covid-19 întrucât numărul de teste a scăzut, iar mai puțin de 40% din populația adultă este vaccinată.

Deși OMS a trimis echipamente medicale și medicamente în Ucraina, livrarea lor este deosebit de dificilă. De exemplu, un convoi a fost blocat la intrarea în Sumi, iar la Mariupol, încărcăturile au rămas în zona limitrofă, fără să poată intra în oraș.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a vizitat un spital din Kiev unde a mers să se întâlnească, printre alții, cu familia Vlasenko, ai cărei membri au fost răniți de bombardamentele rusești în timpul evacuării lor din orașul Vorze.

Când l-a văzut, fiica cuplului Vlasenko, o adolescentă a început să plângă când președintele i-a întins un buchet de flori.  

Ulterior, cei doi au intrat într-un scurt dialog:

„Zelenski: Nu este ușor pentru nimeni, dar facem ce trebuie.
Katia Vlasenko: Toată lumea de pe TikTok ne sprijină. 
Zelenski: Deci am ocupat TikTok-ul…
Katia Vlasenko: Totul este despre dumneavoastră.”

Un  copil de doi ani a fost ucis, iar alte patru persoane au fost rănite în urma unui tir de artilerie rusă care a lovit satul Novi Petrivți, din regiunea Kiev, transmite The Guardian.

Poliția ucraineană susține că artileria grea a rușilor a avut ca țintă zone rezidențiale din districtul Vișhorod.

În urma atacului a fost distrusă o clădire de apartamente, iar blocurile învecinate au fost avariate.

Preşedintele american Joe Biden l-a numit pe Vladimir Putin “dictator ucigaş” în timpul unui discurs susţinut cu ocazia evenimentului de Sfântul Patrick, organizat la Capitol Hill.

Liderul de la Casa Albă l-a catalogat în termeni duri pe omologul său de la Kremlin, spunând despre acesta că este un “dictator ucigaș, un criminal pur care poartă un război imoral împotriva poporului Ucrainei”.

Totodată, Biden a mai precizat şi că “Putin plătește un preț mare pentru agresiunea sa”,

Forțele rusești „vor în continuare să asedieze Kievul”, a declarat un oficial american din domeniul apărării, citat de CNN. Mișcările de trupe din zonă sugerează că Rusia trimite întăriri pentru forțele din avangarda asaltului asupra capitalei Ucrainei.

Printre întăririle trimise sunt unități de artilerie cu rază lungă de acțiune, fapt ce sugerează pregătiri pentru un asediu de durată al orașului.

„În mod clar încearcă, îndeosebi în jurul Kievului, să amplifice capacitatea de a lovi orașul de la distanță”, a spus oficialul american.

Generalul Roman Gavrilov, adjunctului comandantului Gărzii Naționale ruse, a fost arestat de către FSB, serviciul rus de informații, transmite informează Le Figaro, preluat de News.ro.

Informația a fost dezvăluită de către jurnalistul de investigație Christo Grozev, care a citat trei surse diferite. Totuși, Grozev precizează că motivele arestării generalului sunt neclare.

Una dintre surse a indicat faptul că Gavrilov ar fi dezvăluit informații militare secrete, dezvăluire care s-ar fi soldat cu morți. Celelalte două surse a menționat „o risipă inutilă de carburant”.

Garda Naţională ar fi înregistrat pierderi considerabile de la declanșarea invaziei în Ucraina, mai scrie Grozev.

Surse diplomatice occidentale citate de BBC susțin că este plauzibil ca rușii să fie pierdut circa 7.000 de militari de la începutul invadării Ucrainei.

Potrivit acestora, există și alte informații legate de războiul ruso-ucrainean pe care cancelariile occidentale le consideră drept certe. Astfel, avioanele și elicopterele rusești sunt nevoite cu grijă sporită pentru a evita apărarea antiaeriană a ucrainenilor. De asemenea, încercarea rușilor de a arunca noi forțe în luptă „în mod clar nu era parte din planul originar și demonstrează cât de mult s-a împotmolit Rusia.” O altă certitudine este moralul scăzut al trupelor rusești.

Pe de altă parte, rămâne neclar dacă Rusia ar putea să-și schimbe obiectivele din cauza modului în care decurg ostilitățile. „Nu am impresia în acest moment că Rusia este aproape de punctul în care nu ar mai putea să urmăreascăt atingerea obiectivelor din război”, a spus un oficial.

O altă necunoscută este cât va mai putea rezista armata ucraineană care a suferit și ea pierderi.

Potrivit unui bilanț prezentat joi de către Ministerul Apărării din Ucraina, Rusia ar fi pierdut 14.000 de soldați de la începutul războiului.

Un autobuz care transporta 53 de femei și copii care au fugit din Ucraina s-a răsturnat aproape de orașul Pasvalys din Lituania, transmite BBC.com citând postul de televizune lituanian LRT.

Accidentul a avut loc în această dimineață. Se pare că șoferul autobuzului care avea ca destinație Finlanda a pierdut controlului vehiculului, accidentul soldându-se cu 10 răniți, printre care și copii.

Restul pasagerilor au fost găzduiți la un centru cultural din apropiere. „Nu am mai dormit de trei zile (…) Tocmai când eram pe cale să adorm, autobuzul s-a răsturnat, fiica mea a început să țipe și am început să o căutăm pe nepoată. Căzuse din scaun și s-a oprit aproape de râu. Slavă Domnului că a scăpat teafără”, a spus una din femeile din autobuz.

Cea mai mare piață din estul Europei, numită Barabașovo, din Harkov, a fost cuprinsă de flăcări după ce a fost bombardată de forțele ruse. 

„Pe 17 martie, armatele de ocupație ale Rusiei au deschis focul asupra celei mai mari piețe din Europa de Est, Barabașovo din Harkov. În urma bombardamentului, piața a fost cuprinsă de flăcări”, se arată într-un anunț al consilierului ministrului de interne, Anton Gerașcenko. 

Acesta a publicat și o înregistrare video cu centrul comercial cuprins de flăcări, deasupra căruia se poate vedea un imens nor de fum negru. 

Piața Barabașovo se întinde pe circa 75 de hectare și la magazinele din cuprinsul ei lucrau nu mai puțin de 16 mii de persoane.

Liderul pro-rus al Republicii Cecene, Ramzan Kadîrov, a anunțat pe Telegram că va trimite pe frontul din Ucraina ați 1.000 de luptători ceceni. 

Ramzan Kadîrov, ale cărui forțe de securitate au fost acuzate de numeroase abuzuri, a spus că detașamentul de ceceni va pleca spre frontul din Ucraina sub conducerea unui apropiat al său. „Apty Alaudinov conduce o mie de voluntari din Republica Cecenă pentru a lua parte la operațiunea specială de denazificare și demilitarizare a Ucrainei”, a scris Kadîrov. 

Liderul cecen, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a mai trimis câteva grupe de luptători ceceni în Ucraina, dar s-a implicat și personal în conflict, lansând manipularea potrivit căreia președintele Volodimir Zelenski ar fi fugit din țară.

Ulterior, Kadîrov a spus că președintele legitim al Ucrainei este Viktor Ianukovici, care a ocupat această poziție între 2010 și 2014 și a fost dat jos în urma protestelor cunoscute ca EuroMaidan.

Celebrul actor american Arnold Schwarzenegger a publicat o înregistrare video prin care le cere rușilor să reacționeze contra propagandei în favoarea războiului a autorităților Rusiei.

Clipul video, lung de aproape zece minute, a fost văzut de peste un milion de persoane în mai puțin de două ore. Schwarzenegger a vorbit despre dragostea și admirația sa pentru Rusia, țară pe care a cunoscut-o în cursul carierei sale în culturism. Actorul, care a fost și guvernator al Californiei, afirmă că rușilor nu li se spune adevărul despre consecințele acestui război în care o ploaie de bombe a fost aruncată asupra civililor nevinovați.

Schwarzenegger a vorbit despre criza umanitară provocată de invazia armatelor lui Putin în Ucraina. „Rusia este acum izolată printre națiunile lumii”, a mai spus actorul, care a adăugat că mii de soldați ruși au murit în Ucraina, uciși de cei care își apără țara de invazia Rusiei. În final, Arnold Schwazenegger a evidențiat și curajul miilor de protestatari din Rusia, pe care i-a numit „eroii săi”.

I love the Russian people. That is why I have to tell you the truth. Please watch and share. pic.twitter.com/6gyVRhgpFV

— Arnold (@Schwarzenegger) March 17, 2022

Armata Rusiei a deschis focul asupra unui autobuz care evacua locuitorii din localitatea Popasna din regiunea Lugansk. Dar potrivit șefului administrației militare regionale, oamenii au reușit să plece până la urmă din localitate.

„Am reușit să evacuăm oamenii din Popasna în ciuda tirurilor Rusiei… În timpul evacuării, rușii au deschis focul asupra autobuzului și i-au distrus ușa. Mulțumim șoferului și ofițerilor de poliție care însoțeau transportul pentru curaj”, a declarat Serghii Haidai, șeful administrației militare din Lugansk.

El a mai spus că este extrem de periculos să evacuezi persoane din Hirske sau Popasna în ciuda faptului că există un coridor umanitar și că uneori e nevoie ca autobuzele să treacă pe sub bombardamente. 

Una dintre cerințele esențiale ale Ucrainei în negocierile cu Federația Rusă vizează încetarea imediată a focului și retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. 

„Încetarea imediată a focului și retragerea imediată a trupelor Rusiei din Ucraina sunt aspectele-cheie ale acordului de pace. Nu există alternativă. Negocierile sunt un proces amplu care nu implică doar Rusia și Ucraina. Partenerii noștri, printre care Polonia, sunt indirect implicați. Pentru că noi nu vrem doar să semnăm un acord, ci ne dorim dezvoltarea unui mecanism care să ne garanteze securitatea în viitor. Până acum, delegațiile Ucrainei și Rusiei au rămas pe pozițiile inițiale. Iar pentru a se ajunge la un acord ar putea fi necesare câteva zile, poate mai mult de o săptămână. În această perioadă ar trebui să facem pași către un acord de pace. Având în vedere, în primul rând, interesul Ucrainei, care a suferit distrugeri enorme din partea Federației Ruse”, a declarat Mihailo Podoliak, într-un interviu pentru ziarul polonez Wiadomości, citat de Ukrinform.

Consilierul prezidențial a evidențiat faptul că, odată ce un acord de pace va fi semnat, Rusia nu va avea de ales și va trebui să-și retragă imediat trupele din Ucraina.

„Din moment ce acordul este semnat, Convenția de la Viena intră în vigoare pentru ambele părți. Este statuat clar că un tratat de pace este anulat dacă una dintre părțile beligerante nu-și retrage trupele din teritoriul inamic. Deci orice încercare a Rusiei de a-și păstra trupele pe teritoriu ucrainean va fi fără temei legal”, a mai spus Podoliak.

El a mai spus că, pentru a verifica retragerea trupelor ruse Ucraina va avea nevoie de ajutorul partenerilor care vor garanta acordul și securitatea țării în viitor, și că va exista un document care va descrie detaliat procedura în cazul în care agresiunea rusă s-ar repeta.

Podoliak a mai spus că poziția Ucrainei cu privire la teritoriile ocupate a rămas neschimbată, pentru că granițele țării nu se pot schimba. „Oricum, cred că trebuie să fim realiști în analizele noastre. De jure, Crimeea, Donețk și Lugansk rămân părți ale Ucrainei, dar nu le controlăm de facto, aici funcționând administrația rusă. Una dintre problemele importante este administrarea acestor teritorii. Problema este că Rusia a început războiul contra noastră, în loc să înceapă negocieri”, a mai spus consilierul prezidențial. 

Întrebat dacă există posibilitatea ca regiunile Donețk și Lugansk să revină sub controlul Ucrainei, Podoliak a spus că negocierile sunt în curs inclusiv în privința găsirii unei formule legale. „După ce va fi găsită, președinții Ucrainei și Rusiei vor continua negocierile la întâlnirea specială”, a adăugat el.

Podoliak a mai spus că semnarea unui tratat de pace va opri doar faza acută a conflictului și că are îndoieli că va însemna și sfârșitul războiului pentru Ucraina. El a adăugat că Rusia nu are nicio șansă să dovedească faptul că altcineva ar fi vinovat de această catastrofă. 

Jurnaliștii ucraineni vor primi căști și veste antiglonț de la UNESCO și vor fi pregătiți pentru munca în medii ostile, a anunțat agenția ONU. 

UNESCO a mai anunțat că va trimite un prim transport de 125 de seturi de veste antiglonț și căști militare pentru a-i ajuta pe jurnaliștii ucraineni să-și continue activitatea și pentru a susține continuarea liberă a fluxului de știri.

UNESCO a mai anunțat că mii de jurnaliști transmit știri de pe frontul din Ucraina fără a avea echipament de protecție adecvat și fără a fi fost pregătiți pentru rolul de corespondent de război. 

Echipamentul va fi distribuit săptămâna viitoare cu ajutorul organizației Reporteri Fără Frontiere, prin Centrul pentru Presă Liberă de la Liov. 

Directorul general al UNESCU, Audrey Azoulay, a spus că „zilnic, jurnaliștii și angajații din presă își riscă viața în Ucraina pentru a oferi informații care pot salva viețile populației locale și care ajută la informarea întregii lumi cu privire la realitatea războiului. Suntem deciși să-i sprijinim și să-i protejăm prin orice mijloace pe jurnaliști”. 

Ministerul de Externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cel rus, Vladimir Putin, ar putea să se întâlnească dacă vor fi îndeplinite condițiile pentru rezolvarea conflictului. 

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat la rândul său, în conferința de presă ținută împreună cu Çavuşoğlu la Liov, că au căzut de acord să-și intensifice eforturile pentru pregătirea unei întâlniri Zelenski-Putin. 

„Există posibilitatea ca cei doi lideri să se întâlnească dacă vor exista bazele pentru un acord. Am anunțat ieri că ne dorim să găzduim o astfel de reuniune”, a spus Çavuşoğlu. El a adăugat că „este necesar să fie pregătit terenul pentru o astfel de întâlnire la nivel înalt cât mai curând posibil. Noi am anunțat deja că suntem gata să fim gazdele unei astfel de întâlniri”

Ministrul de externe ucrainean i-a mai spus omologului său Mevlüt Çavuşoğlu că speră ca Turcia să se numere printre țările care vor garanta un acord de pace între Ucraina și Rusia. 

Un asalt asupra Kievului, încă posibil, a avertizat ministerul ucrainean al apărării. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al ministerului, Olexandr Motuzianik, citat de Interfax.

„Kiev, Harkiv, Mariupol și Mikolaiv sunt orașe foarte importante pentru operațiunile ofensive ale Federației Ruse. În aproape toate aceste orașe, inamicul nu a avut succes în încercarea de a le cuceri. Așa că inamicii au recurs la acte teroriste și la tiruri haotice, dar fără a ținti aceste orașe cu artileria și rachetele. Vreau să atrag atenția asupra faptului că există încă posibilitatea ca inamicul să dea asaltul asupra capitalei”, a spus oficialul.

În același timp, el a dat asigurări că apărarea Kievului este un obiectiv strategic al întregii țări, întrucât e vorba despre capitala Ucrainei. Potrivit lui Motuzianik, cele mai bune unități de infanterie, trupe de asalt aerian și unități de operațiuni speciale apără Kievul. 

Ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian, a afirmat că Rusia doar se preface că negociază cu Ucraina, asta în timp ce continuă invazia țării vecine, folosind o strategie brutală care nu este nouă.

”Din păcate, avem de-a face cu aceeași logică a Rusiei – are cerințe maximale, vrea ca Ucraina să se predea și intensifică luptele de asediu”, a transmis Le Drian.

”La fel ca în Alep (Siria), există trei elemente tipice – bombardamente nediscriminatorii, așa-zise coridoare ”umanitare” create pentru a acuza tabăra adversă că nu le respectă și discuții care nu au alt obiectiv în afară de a se preface că negociază”, a mai afirmat ministrul de externe din Hexagon.

Kremlinul confirmă că negocierile dintre Moscova și Kiev continuă să se desfășoare în sistem online.

”Eforturile continuă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de către agenția de presă Interfax. Acesta spune că ”delegația noastră face eforturi imense și arată o deschidere mult mai mare decât omologii ucraineni.”

Peskov mai spune că Rusia a prezentat ”condiții clare și precise, care au fost aduse întru totul în atenția negociatorilor din Ucraina.”

Războiul din Ucraina ar putea afecta creșterea economică globală cu mai mult de un punct procentual, în cazul în care conflictul ajunge la o durată de un an de zile.

Organizația pentru Dezvoltare Economică (OECD) a publicat un raport prin care sugerează că Rusia ar putea intra într-o ”recesiune profundă”, în cazul în care invazia continuă.

Deși cele două țări reprezintă un procentaj mic din întregul economiei globale, ambele sunt importante exportatoare de materii prime. 

OECD avertizează că prețurile din întreaga lume ar putea crește cu 2,5% din cauza războiului. Asta pe lângă creșterile cauzate de pandemie și de situația dificilă dins sectorul energetic. 

Președintele SUA, Joe Biden, va discuta vineri cu președintele chinez, Xi Jinping, pentru despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei „și alte probleme de interes comun”, a anunțat Casa Albă.

Discuția vine după ce oficialii americani au avertizat că Beijingul ar fi decis deja să ofere Rusiei sprijin economic și financiar în timpul războiului împotriva Ucrainei.

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, s-a întâlnit cu omologul său chinez, Yang Jiechi, într-o „sesiune intensă de șapte ore” la începutul acestei săptămâni pentru a prezenta cazul SUA împotriva invaziei Rusiei.

Preşedintele României a declarat, după întâlnirea cu premierul Regatului Spaniei, Pedro Sanchez, că noua situaţie de securitate necesită consolidarea consistentă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic.

“Am evaluat (…) împreună situaţia de securitate din proximitatea directă a Flancului Estic şi, sigur, în special, la Marea Neagră, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Această nouă situaţie necesită consolidarea consistentă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în special în sudul său, unde se află România – inclusiv prin crearea rapidă a Grupului de Luptă amplasat în ţara noastră. Contăm pe sprijinul Spaniei în acest sens. Noul Concept Strategic aliat, care va fi adoptat la Madrid, va trebui să reflecte adecvat noua realitate de securitate”, a spus Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Se arată într-o declarație emisă de Ministerul turc de Externe cu ocazia aniversării unui referendum ilegal organizat de Rusia în Crimeea, relatează Ukrinform.

„Republica Autonomă Ucraineană Crimeea a fost anexată de Federația Rusă în urma referendumului ilegitim organizat la 16 martie 2014. Turcia și comunitatea internațională nu recunosc acest act care reprezintă o încălcare clară a dreptului internațional”, se arată în comunicat.

Ministerul turc de Externe subliniază că țara va continua să urmărească îndeaproape evenimentele din Crimeea, în special situația tătarilor din Crimeea, care se numără printre principalii constituenți ai regiunii.

„Cu această ocazie (a aniversării ocupării temporare a Crimeei de către Rusia – n.red.), ne reafirmăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, partener strategic al Turciei”, se încheie declarația.

Până în acest moment au fost salvați 130 de supraviețuitori de sub dărâmăturile teatrului dramatic din Mariupol, distrus miercuri de un avoin de bombardament al Rusiei. 

Deputata Olga Stefanișina a făcut acest anunț pe contul de Facebook .

„Vestea bună de care avem atât de mare nevoie. Adăpostul antiaerian de la Teatrul Dramatic din Mariupol a rezistat. Circa 130 de oameni au fost deja salvați. Dărâmăturile care blocau accesul au fost îndepărtate. Este un miracol”, a scris Olga Stefanișina 

Mercenarii din Siria acceptă să meargă în Ucraina în speranța că astfel vor putea ajunge ilegal în Uniunea Europeană, se arată într-un comunicat al serviciului de presă al Agenției de Informații a Armatei din Ucraina. 

„Comandanții Bazei Aeriene Khmeimim, operată de Rusia, au fost anunțați să trimită câte 300 de militari către Ucraina în fiecare zi. Pe 15 martie, 150 de mercenari de la Khmeimim au fost trimiși în Rusia pentru a participa la războiul din Ucraina”, se arată în document.

Ministrul apărării de la Kiev spune că Moscova plănuiește să transfere armament, muniție și militari din Siria pe frontul din Ucraina. Iar președintele sirian Bashar al-Assad i-a promis lui Putin că va trimite 40.000 de mercenari în Ucraina.

„La recrutare, mercenarilor sirieni li se spune că vor avea de executat doar misiuni de poliție militară în teritoriile ocupate. Doar că, recent, printre mercenarii sirieni s-a răspândit informația că, de fapt, vor participa la lupte cu armata Ucrainei, iar asta a contribuit la scăderea moralului”, a mai arătat seriviul militar de informații din Ucraina.

Documentul adaugă că recent peste 30 de luptători răniți în ostilitățile din Ucraina au sosit la baza aeriană Khmeimim din Rusia.

„Acest lucru a avut un impact negativ asupra stării morale și psihologice a altor mercenari și a dus la refuzul unora dintre ei de a participa la ostilități. Printre militanții sirieni au existat chiar cazuri de automutilare. Unii dintre mercenari consideră că au fost trimiși. în Rusia și Belarus ca o șansă de a migra ilegal în țările UE”, a spus agenția.

Pagubele materiale produse de agresiunea militară a Federației Ruse în capitala ucraineană Kiev au fost estimate la 2 miliarde de dolari, a declarat primarul orașului, Vitali Klitschko. 

„Nu sunt cifre definitive, dar e vorba deja de miliarde de dolari”, a spus Vitali Klitschko în cadrul unei emisiuni-maraton a televiziunii ucrainene.

Kievul, mai ales cartierele periferice și orașele dimprejur, a fost ținta a numeroase bombardamente încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.

Rusia și Ucraina nu se află încă aproape de semnarea vreunui acord, a anunțat purtătorul de cuvânt al președinției Federației Ruse, Dmitri Peskov, citat de RIA Novosti și Interfax.

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a mai spus că Rusia „nu poate lua în considerare” decizia Curții Internaționale de Justiție, care pe 16 martie a decis că Federația Rusă trebuie să oprească imediat războiul din Ucraina. 

„Nu, nu putem lua în considerare această sentință. Curtea Internațională de Justiție are un concept numit „acordul părților”. Și nu poate fi niciun acord aici. În aceste condiții, nu luăm în seamă această decizie”, a mai spus Peskov. 

Despre proiectul de acord de pace publicat de Financial Times, Dmitri Peskov a spus că publicația are elemente corecte, dar ideea generală este greșită. 

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a interceptat o convorbire dintre un militar rus și mama sa, în care acesta i-a povestit cum încearcă soldații Kremlinului să scape de pe front.

Potrivit SBU, citat de Ukrainskaia Pravda, militarii ruși ar căuta cartușe ucrainene, pentru a se împușca în picioare și a fi transferați, ca răniți, de pe front la spitalele militare. „Îți spun un secret… noi vrem să ne împușcăm unii pe alții în picioare cu cartușe de 7.62 cartridges, pe scurt specifice armatei ucrainene, pentru a ne putea întoarce în Rusia, la spitalul din Budenovsk”, i-a spus soldatul mamei sale, potrivit înregistrării difuzate de SBU.

Militarul rus i-a mai povestit mamei sale că brigada sa, aflată în zona Mikolaiv, nu mai este capabilă de luptă în acest moment.

Forțele armate ale Rusiei care au invadat Ucraina a ucis deja 108 copii ucraineni, potrivit biroului Procurorului General, citat de Ukrinform.

În dimineața zilei de 17 martie, statisticile procuraturii au înregistrat 108 copii uciși și 120 răniți. Cel mai mult au avut de suferit copii din regiunile Kiev – 52, Harkiv – 34, Donețk – 25, Chernihiv – 24, Mikolaiv – 20, Jitomir region – 15, Sumi – 14 și Kerson – 10.

Au fost bombardate mai mult de 400 de instituții de învățământ, dintre care 63 au fost complet distruse. Cel mai mare număr de instituții de educație lovite de invadatorii ruși s-au înregistrat în regiunile Donețk – 119, Harkiv – 77, Mikolaiv – 30, Sumi – 28, Kiev – 35, Kerson – 21 și alte 24 din capitala Kiev. 

De asemenea, 11 instituții medicale și trei centre de recuperare au fost bombardate, inclusiv centre pentru copii cu dizabilități. 

Procuratura ucraineană anunță că datele nu sunt definitive, întrucât este dificil accesul inspectorilor în zonele de conflict. 

Potrivit estimărilor ONU, peste trei milioane de oameni au fugit din Ucraina de când Rusia a invadat țara pe 24 februarie.

Majoritatea și-au căutat refugiu în Polonia, ajungând la graniță cu trenul sau autobuzul.

Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a oferit o actualizare cu privire la numărul de refugiați miercuri seara, spunând: „Poporul Ucrainei are nevoie disperată de pace. Și oamenii din întreaga lume o cer. Rusia trebuie să oprească acest război acum.”

Autoritățile din Ucraina anunță că adăpostul antibombe din teatrul din Mariupol a rezistat bombardamentelor.

Reprezentanții autorităților spun că acum lucrează la scoaterea oamenilor, relatează corespondentul BBC în Ucraina.

Peste 1.000 de femei și copii se aflau în adăpostul din teatrul Mariupol, a declarat un deputat de Mariupol.

Deputatul Dmitro Gurin, ai cărui părinți sunt prinși în oraș, a declarat pentru BBC: „Clădirea [teatrului] este distrusă, avem peste 1.000 de femei și copii în adăpostul anti-bombă, la subsol. Cu câteva minute în urmă am avut o informație că adăpostul anti-bombă a supraviețuit și oamenii de acolo au supraviețuit. Nu știm încă dacă avem oameni răniți sau uciși. Dar se pare că cei mai mulți dintre ei au supraviețuit și sunt în regulă.”

O rachetă rusă a lovit clădirea unei unități de învățământ în jurul orei 03:30, au anunțat Serviciile de Urgență din Ucraina.

Autoritățile au spus că imobilul din Merefa, un oraș din regiunea Harkov, a fost parțial distrus. Pompierii lucrau la stingerea incendiului.

Potrivit presei locale, au fost lovite o școală și un centru comunitar. Nu există încă victime raportate.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat joi parlamentarilor germani, în cea mai recentă încercare a sa de a influența factorii de decizie din democrațiile occidentale cu privire la războiul din Ucraina.

Zelenski a făcut referire explicită la Holocaust în cadrul mesajului adresat parlamentarilor germani.

„În fiecare an, politicienii spun niciodată (never again n.r.). Acum văd că aceste cuvinte sunt fără valoare. În Europa un popor este distrus”, a spus el.

El a mulțumit Germaniei pentru asistență, dar le-a spus parlamentarilor că sprijinul lor „a venit prea târziu pentru a opri războiul”.

„De ce ‘niciodată din nou’ nu se aplică?”, a întrebat el. „Care este astăzi responsabilitatea istorică a Germaniei față de Ucraina?”

Zelenski a criticat, de asemenea, liderii germani pentru interesele de afaceri ale țării în Rusia. „Am putut vedea dorința dumneavoastră de a continua să faceți afaceri cu Rusia și acum suntem în mijlocul războiului rece”, a spus Zelesnki.

“Și din nou, acesta este ceva ce nu ați reușit să vedeți. Încă vă protejați în spatele unui zid care nu vă lasă să vedeți prin ce trecem.”

El a încheiat cerând Germaniei să abordeze agresiunea rusă și să impună sancțiuni mai dure Moscovei. „Pacea este mai importantă decât veniturile”, a spus el parlamentarilor.

Zelenski s-a adresat Camerei inferioare a parlamentului german la ora 10.00, ora României.

Invazia rusă l-a determinat rapid pe cancelarul german Olaf Scholz să anunţe sprijinul pentru Ucraina. De asemenea, a crescut cheltuielile germane pentru apărare și a trimis arme în Ucraina.

Sondajele sugerează că mulți germani susțin apelul lui Zelenski pentru interzicerea energiei rusești, dar miniștrii petrolului au spus că eliminarea treptată a utilizării gazului rusesc nu va fi imediată. Cu toate acestea, un plan este deja în vigoare pentru a opri importul de cărbune rusesc.

Ofensivele Rusiei în Ucraina „au stagnat în mare măsură pe toate fronturile”, spune Ministerul Apărării din Marea Britanie în evaluarea sa de această dimineață.

Rezumatul adaugă că forțele ruse „au făcut progrese minime pe uscat, pe mare sau pe aer în ultimele zile și continuă să sufere pierderi grele. Rezistența ucraineană rămâne fermă și bine coordonată. Marea majoritate a teritoriului ucrainean, inclusiv toate orașele importante, rămân sub control ucrainean.”

Armata ucraineană spune că eforturile Rusiei se concentrează acum pe atacuri aeriene și bombardarea populațiilor civile, pentru că nu a avut succes în operațiunile terestre.

Moscova a raportat până acum doar aproximativ 500 de morți, dar serviciile de informații americane estimează că bilanțul este mai aproape de 7.000 de militari uciși.

SUA au înființat un grup de lucru internațional pentru a vâna și a pune mâna pe bunurile elitelor și oligarhilor rusești.

Grupul include Australia, Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Franța, Italia și Comisia Europeană, potrivit Departamentului de Trezorerie al SUA.

Mai multe detalii despre funcționarea grupului AICI.

Preşedintele Volodimir Zelenski a promis joi dimineaţă că în Ucraina vor fi reconstruite toate locuinţele distruse în timpul invaziei ruse, transmite dpa, citată de Agerpres.

Într-un mesaj video transmis joi dimineaţa devreme, acesta a declarat că oficiali ucraineni lucrează deja la planul de reconstrucţie.”Indiferent de pagube, sunt încrezător în capacitatea ţării de a reconstrui totul repede”, a spus Zelenski.

Altfel, el s-a referit și la coridoarele umanitare create pentru a evacua civilii. Volodimir Zelenski a precizat că acestea nu au funcţionat miercuri şi i-a acuzat pe ruși că n-au respectat acordul de încetare a focului.

De asemenea, Zelenski a mai menţionat că locuitorii din Mariupol care au reuşit să ajungă în oraşul învecinat Berdiansk, sunt transferaţi către Zaporojie. Vorbim despre oraşul-port asediat de forţele ruse.

Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Albania, Norvegia şi Irlanda au solicitat întâlnirea din cauza deteriorării situaţiei umanitare din Ucraina, au declarat surse diplomatice.

„Rusia comite crime de război și vizează civili”, a scris miercuri seara misiunea diplomatică britanică la ONU pe contul său de Twitter. „Războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei este o amenințare pentru noi toți.”

Rusia a cerut să amâne votul Consiliului de Securitate al ONU asupra unei rezoluții pe care a elaborat-o cu privire la situația „umanitare” din Ucraina.

Votul, programat mai întâi pentru miercuri și apoi amânat joi după-amiază, urmează să fie stabilit pentru vineri dimineața – cu excepția cazului în care proiectul este renunțat cu totul din cauza lipsei de sprijin din partea aliaților Moscovei.

De asemenea, sunt în desfășurare discuții, potrivit altor surse diplomatice, pentru a permite președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să vorbească în Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Reprezentantul ONU al Ucrainei, Sergii Kislitsia, a numit apelul Rusiei către membrii ONU ca o „ipocrizie flagrantă”.

„Membrii ONU ar putea dori să se gândească de două ori înainte de a se scufunda în sângele copiilor și adulților executați de armata rusă în Ucraina”, a adăugat el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că un alt general rus a fost ucis în timpul luptei. El nu l-a numit pe ofițer, dar un consilier al Ministerului de Interne al Ucrainei a spus că generalul-major Oleg Mitiaev a fost ucis de batalionul Azov.

Generalul Mitiaev a fost ucis lângă Mariupol, a declarat presa ucraineană.

Mitiaev este al patrulea general ucis, ceea ce îi face pe unii să se întrebe de ce astfel de membri de rang înalt ai armatei ruse sunt atât de aproape de linia frontului.

Analiștii cred că aproximativ 20 de generali conduc operațiunile rusești în Ucraina, ceea ce înseamnă că, dacă toate decesele raportate sunt confirmate, o cincime dintre generalii ruși au fost uciși în acțiune.

Cu pierderi atât de mari, unii experți consideră că generalii nu au fost pur și simplu în locul nepotrivit la momentul nepotrivit, ci că Ucraina este probabil să vizeze ofițeri ruși de rang înalt.

Patru nave de război rusești au trecut de marți până miercuri prin strâmtoarea Tsugaru din nord-estul Japoniei, transportând posibil trupe și vehicule de luptă în Ucraina, a anunțat miercuri Ministerul Apărării al Japoniei.

„Ministerul Apărării al Japoniei va continua să monitorizeze situația și mișcările armatei ruse cu un înalt sentiment de precauție”, a informat ministerul pe contul său oficial de Twitter.

Strâmtoarea Tsugaru leagă Marea Japoniei de Oceanul Pacific și este situată între cele mai mari două insule principale ale Japoniei, Honshu și Hokkaido.

Întrebat dacă s-ar putea îndrepta către Ucraina, un purtător de cuvânt al ministrului japonez al apărării a declarat pentru Reuters că „este posibil”.

O evaluare a serviciilor de informații publice publicată marți de Ministerul Apărării din Regatul Unit a spus că, din cauza pierderilor grele suferite în Ucraina, Rusia își redistribuie forțe de la distanță „distritul său militar de est, flota Pacificului și Armenia”.

Cel puțin o persoană a fost ucisă și trei rănite după ce resturile unei rachete doborâte au lovit o clădire rezidențială din capitala Ucrainei, Kiev, a anunțat serviciul de urgență al Ucrainei.

Serviciile de salvare (SES) au precizat că au primit un raport despre o clădire rezidențială incendiată în districtul Darnitski, joi, la ora 5.02.

„La sosire, salvatorii au descoperit că, în după ce au fost lovite de frgmentele rachetei, etajul 16 și tehnic al clădirii au fost demolate, iar la etajul 16 s-a produs un incendiu”, a informat agenția într-o actualizare în această dimineață.

Aproximativ 30 de persoane au fost evacuate, operațiunile de căutare fiind încă în curs.

S-a confirmat că o persoană a murit, iar trei au fost rănite în urma bombardării și distrugerii clădirii, au spus serviciile de urgență.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a spus că declarațiile în care Biden l-a numit pe Putin criminal de război sunt o „retorică inacceptabilă și de neiertat”, relatează Reuters, citând agenția de stat rusă TASS.

 Anterior, Biden l-a numit pe Putin „criminal de război”, folosind pentru prima dată termenul  cu referire la liderul Rusiei.

A fost cea mai dură condamnare a acțiunilor lui Putin din partea oricărui oficial american de la începutul războiului din Ucraina în urmă cu trei săptămâni.

Până acum, Biden s-a limitat la a eticheta atrocitățile documentate pe teren în Ucraina drept „crime de război”, invocând investigațiile internaționale și americane în curs.

În cel mai recent mesaj video, președintele Ucrainei a susținut că pierderile Rusiei în Ucraina sunt mai mari decât cele din războaiele din Siria, Cecenia și Afganistan.

Adresându-se rușilor în rusă, Volodimir Zelenski a spus: „Trupele ruse suferă astfel de pierderi în Ucraina, care nu au fost provocate nici în Siria, nici în Cecenia. Nici în Afganistan nu au suferi trupele sovietice astfel de pierderi”.

Este puțin probabil ca mesajul să fi fost auzit de mulți în Rusia, unde informațiile despre război sunt strict controlate.

Nu este clar cum a ajuns Zelenski la această proiecție.

Serviciile de informații americane estimează că peste 7.000 de soldați ruși au murit în timpul invaziei Ucrainei.

Potrivit diverselor estimări, aproximativ 15.000 de soldați sovietici au murit în războiul din Afganistan (1979-1989), cel puțin 13.000 de soldați ruși au murit în războaiele cecene, iar numărul morților ruși în Siria este trecut la sute.

Apar noi rapoarte care spun că primarul Ivan Fedorov a fost schimbat cu nouă prizonieri ruși, relatează BBC. Vorbind la televiziunea ucraineană, un secretar de presă al președintelui Ucrainei a spus că recruții ruși au între 18 și 19 ani.

Edilul a fost eliberat după ce ar fi fost ținut ostatic de trupele ruse timp de mai bine de cinci zile.

După răpirea lui Fedorov în urmă cu cinci zile, locuitorii din Melitopol au ieșit să protesteze împotriva răpirii lui.