Război în Ucraina, ziua 113. Lavrov apără independența instanțelor din regiunile separatiste: ”Noi nu am invadat Ucraina” 

În continuarea interviului acordat corespondentului BBC, Serghei Lavrov a apărat independența instanțelor din regiunile separatist. Ministrul de externe al Rusiei a insistat că instanțele dintr-o zonă din estul Ucrainei, condusă de separatiștii susținuți de Moscova, sunt independente.

El a fost interogat în legătură cu doi britanici condamnați recent la moarte de un tribunal din autoproclamata Republică Populară Donețk. Ambii au fost capturați în timp ce luptau alături de trupele ucrainene.

Lavrov a declarat că nu este ”interesat” dacă Occidentul consideră Rusia ca fiind responsabilă pentru soarta lor. ”Mă interesează doar dreptul international. Conform dreptului internațional, mercenarii nu sunt recunoscuți ca fiind combatanți”, a spus ministrul rus de externe.

De cealaltă parte, familiile britanicilor Aiden Aslin și Shaun Pinner neagă faptul că cei doi bărbați au fost mercenari. Cele două familii au mai spus că Aiden Aslin și Shaun Pinner sunt membri cu vechime ai armatei ucrainene.

Conform BBC, când i s-au prezentat aceste declarații, Lavrov a răspuns că ”acest lucru ar trebui să fie decis de un tribunal”.

De când armata rusă a atacat Ucraina în urmă cu aproape patru luni, mii de civili au fost uciși și orașe întregi au ajuns ruine. În același timp, milioane de ucraineni și-au părăsit casele.

Cu toate acestea, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a declarat corespondentului BBC la Moscova că lucrurile nu sunt așa cum par.

”Noi nu am invadat Ucraina. Am declarat o operațiune militară specială pentru că nu aveam absolut nicio altă modalitate de a explica Occidentului că târârea Ucrainei în NATO a fost un act criminal”, a spus ministrul de externe al Rusiei.

De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, Lavrov a acordat doar câteva interviuri presei occidentale. Joi, el a repetat linia oficială a Kremlinului, potrivit căreia în Ucraina au existat naziști.

Oficialii ruși susțin adesea că armata lor ”denazifică” țara. Recent, Lavrov a stârnit indignare când a încercat să justifice insultele naziste la adresa președintelui Ucrainei, care este evreu. Totul a pornit după ce Lavrov a spus că Adolf Hitler avea ”sânge evreiesc”.

Corespondentul BBC i-a citat un raport oficial al Națiunilor Unite despre satul ucrainean Yahidne, din regiunea Cernihiv, în care se afirmă că ”360 de locuitori, inclusiv 74 de copii și cinci persoane cu dizabilități, au fost forțați de forțele armate rusești să stea timp de 28 de zile în subsolul unei școli…” Acolo nu existau toalete și apă, iar 10 persoane în vârstă au murit.

”Asta înseamnă lupta împotriva naziștilor?”, a fost întrebarea primită de Lavrov. Până să răspundă, ministul rus de externe a acuzat BBC că nu a dezvăluit adevărul despre acțiunile ucrainene în zonele deținute de separatiștii ruși începând din 2014.

”Este mare păcat, dar diplomații internaționali, inclusiv Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Secretarul General al ONU și alți reprezentanți ai ONU, sunt supuși la presiuni din partea Occidentului. Și foarte des sunt folosiți pentru a amplifica știrile false răspândite de Occident.

Rusia nu este curată ca lacrima. Rusia este ceea ce este. Și nu ne este rușine să arătăm cine suntem”, a spus Serghei Lavrov în interviul acordat corespondentului BBC.

Autoritățile britanice l-au adăugat pe lista sancțiunilor pe Patriarhul Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii. O versiune actualizată a documentului a fost publicată joi pe site-ul guvernului.

“Vladimir Gundyaev, cunoscut sub numele de Patriarhul Kiril, este șeful Bisericii Ortodoxe Ruse. Kiril a făcut numeroase declarații publice în sprijinul invaziei ruse a Ucrainei”, se arată în raționamentul documentului. “Prin urmare, el este un participant la politici sau acțiuni. care destabiliza Ucraina, îi subminează integritatea teritorială, suveranitatea sau independența, sprijină sau promovează astfel de politici sau acțiuni”.

Statul Major al Ucrainei estimează efortul militar al Rusiei la aproximativ 330.000 de soldați folosiți pentru a cuceri estul țării invadate.

Generalul Alexei Gromov a declarat că Rusia a atras 330.000 de oameni pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei, potrivit Pravda.ua:

„Rusia, pentru invazia Ucrainei, a atras aproximativ 330 de mii de oameni. În zonele din est vorbim de aproximativ 150.000 de oameni.

Dacă luăm în considerare componenta armatei în aer și mare, cifra va fi de aproximativ 220 de mii de militari.

În plus, sunt implicate unități ale sistemelor militare de luptă, Serviciul de Garda Federală și unități de mobilizare”.

Președintele comisiei din Camera Reprezentanților a Congresului SUA pentru forțele armate, Adam Smith, a îndemnat Casa Albă să-și intensifice efortul de a susține militar, cu arme, Ucraina.

Politicianul vrea mai multe arme precum artilerie cu rază lungă de acțiune și drone pentru Kiev.

Adam Smith este de părere că abordarea SUA cu privire la livrarea de armament greu este „prea precaută”.

Negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a declarat că Moscova este gata să reia discuțiile de pace cu Kievul. Pe de altă parte, acesta a susținut că Rusia încă nu a primit un răspuns la ultimele sale propuneri, relatează agenția de presă Interfax citată de The Guardian.

Reamintim că delegațiile ruse și ucrainene au purtat mai multe discuții de la distanță și în persoană, de când trupele ruse au invadat Ucraina pe 24 februarie, dar eforturile de a ajunge la un consens au stagnat.

Potrivit presei ruse, Medinski a mai spus că Kievul este de vină pentru lipsa de progres a negocierilor pentru pace.

Aproximativ 10.000 de civili sunt blocați în acest momentul în orașul ucrainean Severodonețk, unde luptele intense au loc de mai multe săptămâni, a spus guvernatorul local.

”Din 100.000 de locuitori, au mai rămas aproximativ 10.000”, a declarat guvernatorul regional de la Lugansk, Serghei Haidai, pe Telegram, scrie BBC.

Oficialul a mai spus că armata ucraineană ”reține pe cât posibil inamicul rus” în zona orașului.

Ultimul pod care duce către ieșirea din oraș a fost distrus în luptele care au avut loc la începutul acestei săptămâni, blocând efectiv mii de civili în zonă.

Forțele ruse nu atacă doar în Donbas. Bombardamente soldate cu victime în rândul civililor au loc și în altă părți ale Ucrainei.

Noaptea trecută, o rachetă rusească a lovit o suburbie a orașului Sumî, din nordul Ucrainei, ucigând patru persoane și rănind cel puțin șase, spun oficialii locali citați de The Guardian.

Guvernatorul regional Dmitro Zhivitski a spus că o altă lovitură cu rachetă a lovit districtul Dobropillia, care se află lângă granița cu Rusia, joi la ora 5 dimineața, urmată de 26 de cartușe de mortar trase de peste graniță.

Consilierul prezidențial Anton Herașenko a confirmat știrea, scriind pe contul său Telegram: ”Azi-noapte, ocupanții au tras cu rachete asupra zonei Gluhov din regiunea Sumî… Din păcate, conform datelor preliminare, există pierderi în rândul populației locale”.

Marea luptă a războiului ruso-ucrainean din aceste zile se duce pe frontul din Donbas. Rușii şi-au concentrat principalele forţe de atac în nordul regiunii Lugansk şi ar fi încercat să declanșeze ofensiva, simultan, în 9 direcţii, a declarat şeful armatei ucrainene, potrivit Reuters.

”Lupta aprigă pentru regiunea Lugansk continuă”, a afirmat Valeri Zaluzni, comandantul-şef al forţelor armate.

În ofensiva lor din regiune, soldații Moscovei ”folosesc avioane, grenade propulsate de rachete şi artilerie”, a adăugat el.

La rândul său, Serhi Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk, a afirmat că armata ucraineană apără oraşul-cheie Severodoneţk şi încearcă să împiedice forţele ruseşti să cucerească oraşul geamăn Lisciansk.

Într-un mesaj postat pe contul său de Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că a acceptat invitaţiile la summiturile G7 şi NATO care vor avea loc la sfârşitul acestei luni în sudul Germaniei şi, respectiv, la Madrid.

Gratefully accepted the invitation of partners to take part in key international events: from 🇩🇪 Federal Chancellor @Bundeskanzler – in the #G7GER Summit, from NATO Secretary General @jensstoltenberg – in the #NATOsummit in Madrid.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 15, 2022

Liderul de la Kiev a precizat că a ”acceptat cu recunoştinţă invitaţia” cancelarului german Olaf Scholz, care îi va găzdui pe liderii G7 la castelul Elmau din Bavaria în perioada 26-28 iunie, precum şi invitaţia secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la summitul care va avea loc în capitala Spaniei în perioada 29 iunie – 30 iunie.

Momentan, șeful statului agresat de Rusia nu a precizat dacă va lua parte fizic la aceste reuniuni sau se va adresa participanţilor prin videoconferinţă, aşa cum a mai procedat anterior.