Președintele Rusiei și cel al Turciei s-au întâlnit la Soci. Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au pe agendă, în mod evident, Ucraina, dar și alte teme. De exemplu, Siria, acolo unde interesele celor două țări nu sunt deloc comune.
Interesant este că Putin a renunțat la celebra masă lungă și albă. De-a lungul timpului, în capătul acesteia au stat Emmanuel Macron, dar şi Olaf Scholz.
O altă navă militară a Rusiei a luat foc. De data aceasta s-a întâmplat în portul Sevastopol, unul controlat de Moscova. Potrivit primelor informații, nava a fost bombardată de artileria ucraineană.
It is being reported that a #Russian ship near #Sevastopol, #Crimea is on fire. pic.twitter.com/GLbjbMIaW8
— NEXTA (@nexta_tv) August 5, 2022
Presa internațională a notat că ar fi vorba despre nava de patrulare Vasilii Bikov
De remarcat că Rusia nu a confirmat, deocamdată, incidentul
Rușii au progrese nesemnificative pe front și nimeni nu poate prezice unde se va îndrepta războiul, însă timpul nu poate fi un aliat al Rusiei care pierde în fiecare zi bani și oameni pe care nu îi poate înlocui.
Frontul din Donbas a făcut prima victimă în rândul femeilor din Armata Rusiei, cel puțin din rândul ofițerilor. Este vorba de Olga Kachura, o ucraineancă trecută de partea lui Vladimir Putin în 2014.
Un personaj controversat, urât și vânat de ucraineni, care se lăuda că îi face plăcere să omoare oameni nevinovați. Mai mult, femeia s-ar fi strecurat de multe ori pe front pentru a comite crime în numele Ucrainei, în clasicul mod rusesc de a crea diversiuni.
Deși era mamă a doi copii, Olga Kachura era o ființă care ucidea cu sânge rece și nu avea o problemă în a bombarda civili în Donețk. ”Kachura este vinovată de bombardarea orașelor din Donbas și de moartea a mulți civili”, a explicat jurnalistul ucrainean Denis Kazanskyi.
Între timp, ONU va investiga, oficial, atacul asupra închisorii Olenivka, unde zeci de prizonieri ucraineni au fost uciși și răniți.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, vrea ca misiunea de investigație, care va conține și jurnaliști ai ONU, să afle ”adevărul” asupra exploziilor produse la închisoarea Olenivka, acolo unde au murit 50 de oameni și 70 au fost răniți, mulți dintre ei reprezentanți ai Batalionului Azov.
Varianta Moscovei, referitoare la conflict, e că ucrainenii au atacat această închisoare cu ajutorul sistemelor de rachete HIMARS. În replică, Volodimir Zelenski acuză ”crima de război” și crede că în spatele atacului ar sta mercenarii grupului Wagner. SUA au anunțat, de asemenea, că au ”motive să creadă că Rusia va merge atât de departe încât să facă să pară că HIMARS ucrainene sunt de vină înainte de sosirea jurnaliștilor”.
O altă problemă pentru Rusia ar putea să o reprezinte un război între Armenia și Azerbaidjan. Rușii și-au luat angajamentul în 2020 că vor menține pacea în enclava Nagorno Karabah, teritoriu disputat de cele două țări. Cu toate acestea, după multe luni de război în Ucraina, Rusia pare incapabilă să își concentreze atenția pe un alt front.
Încurajați de slăbiciunile evidente ale Moscovei, azerii au început să atace poziții cheie în enclavă și să încerce recucerirea acesteia. Armenii sunt neputincioși în fața dușmanului azer, mult mai bine pregătit din toate punctele de vedere. Mai mult, azerii se bazează pe ajutorul tacit al Turciei, un aliat de temut în zonă.