Război în Ucraina, ziua 212. NATO va sprijini și mai mult Ucraina, ca răspuns la referendumurile organizate de Rusia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri că în contextul referendumurilor organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina, NATO va sprijini și mai mult administrația de la Kiev.

Declaraţii au fost consemnate după ce Rusia a organizat referendumuri în cele patru regiuni pe care le controlează în Ucraina. Cu privire la acest aspect, oficialii de la Kiev şi aliaţii lor au transmis că totul reprezintă o stratagemă pentru anexarea teritoriilor şi escaladarea războiului de şapte luni.

“Răspunsul nostru, răspunsul NATO, este intensificarea sprijinului. Cea mai bună cale de a pune capăt acestui război este de a-i întări în continuare pe ucraineni pe câmpul de luptă pentru ca ei să poată, într-un anumit stadiu, să discute şi să ajungă la o soluţie care este acceptabilă pentru Ucraina şi care menţine Ucraina ca naţiune suverană, independentă în Europa“, a declarat Stoltenberg într-un interviu pentru jurnaliștii americani de la CNN.

De asemenea, secretarul general al NATO s-a referit și temerile conform cărora Moscova ar putea încorpora cele patru zone şi apoi ar considera că tentativele de recucerire reprezintă atacarea Rusiei: “Exact pentru acest lucru trebuie să fim pregătiţi, ca Rusia să folosească aceste voturi false pentru a escalada şi mai mult războiul din Ucraina.

Dar aceste voturi nu au legitimitate şi bineînţeles nu schimbă nimic. Acesta continuă să fie un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.”

Amintim că referendumurile de patru zile au fost organizate după ce armata ucraineană a recucerit teritorii importante în nord-est în cadrul contraofensivei din această lună.

Liderul Republicii Cecene, Ramzan Kadîrov, a declarat recent că nu va respecta ultimul apel la mobilizare lansat miercuri de președintele Rusiei, Vladimir Putin. În mesajul transmis pe Telegram, Kadîrov a subliniat că a luat această decizie ca urmare a protestelor din regiunea sa natală.

Potrivit The Moscow Times, liderul cecent a punctat că în luarea deciziei a contat și nemulțumirea provocată de recentul schimb de prizonieri ruso-ucrainean.

Kadîrov a completat că Republica Cecenă a desfășurat deja 20.000 de soldați de la începutul invaziei din Ucraina: “Cecenia și-a depășit planul de recrutare cu 254%… chiar înainte de anunțul unei mobilizări parțiale“, a scris el pe Telegram.

Kadîrov și aliații săi s-au lăudat cu prezența trupelor cecene în Ucraina încă de la începutul invaziei Rusiei în țara vecină. În acest context, Kadîrov a mai spus: “Fac apel la populația cecenă, în special la mamele noastre iubite și respectate, să își păstreze calmul.“

Sfidarea ordinelor Ministerului rus al Apărării, conform cărora oficialii din fiecare regiune erau obligați să mobilizeze rezerviștii, vine la doar câteva zile după ce el însuși a la mobilizarea a 85.000 de soldați.

Kadîrov este “extrem de nemulțumit” de schimbul în care Rusia a eliberat 215 luptători ucraineni și străini pentru 55 de soldați ruși și un aliat al lui Putin suspectat de înaltă trădare de către Kiev.

În cea mai recentă declarație a sa privind depășirea de către Cecenia a cotelor de recrutare, Kadîrov a deplâns pierderile teritoriale ale Rusiei la mai mult de șase luni după ce a lansat o invazie la scară largă în Ucraina.

“Dacă am fi folosit măcar o fracțiune din armele și echipamentele noastre, ne-am fi atins obiectivul cu mult timp în urmă. Dar, din moment ce conducerea gândește altfel, depinde de noi să urmăm ordinele“, a scris el. Kremlinul nu a comentat declarația lui Kadîrov în cadrul briefingului de vineri după-amiază.

Până în prezent, 436 de cadavre au fost exhumate de la groapa comună descoperită la Izium, regiune ocupată de ruși și cucerită recent de ucraineni, scrie The Guardian.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Siniehubov, a declarat că aproximativ 30 dintre cadavre prezentau semne vizibile de tortură.

Numărul trupurilor exhumate ar putea crește în următoarea perioadă. Oficialul ucrainean a spus că alte trei gropi comune au fost găsite în zonele cucerite de forțele ucrainene.

BREAKING: Ukrainian officials say 436 bodies exhumed from Izium burial site, 30 with signs of torture (@AP) #2NewsAM #LiveDesk pic.twitter.com/PJ5PmCHhGd

— Jade Elliott (@JadeElliottTV) September 23, 2022

Recent, între Rusia și Ucraina a avut loc un important schimb de prizonieri. În urma înțelegerii, statul ucrainean a recuperat 10 cetăţeni străini şi 205 ucraineni, între care cei mai importanți comandați de la combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol.

La o zi după acest schimb, șeful serviciilor de informații militare din Ucraina a spus că mulți dintre ucrainenii care au fost ținuți prizonieri de ruși prezintă semne de tortură violentă.

”Mulți dintre ei au fost torturați cu brutalitate”, a spus Kirilo Budanov în timpul unei conferințe de presă, fără a oferi detalii suplimentare despre semnele torturii.

Budanov a mai precizat că există şi ”persoane a căror condiţie fizică este mai mult sau mai puţin normală în afară de subnutriţia cronică din cauza condiţiilor proaste de detenţie”.

Prizonierii au fost ținuți în teritoriile ucrainene ocupate de trupele ruse, precum și în Rusia, potrivit oficialului de rang înalt de la Kiev.

Președintele unei comisii de anchetă mandatate de ONU să inspecteze situația din Ucraina a declarat că în acest stat s-au comis crime de război de la debutul invaziei ruse până în prezent.

”Pe baza dovezilor adunate de comisie, aceasta a concluzionat că au fost comise crime de război în Ucraina”, a spus Erik Mose.

”Copiii au fost violați, torturați și lipsiți de libertate”, a adăugat Mose.

Comisia ONU a investigat situația din zonele Kiev, Cernihiv, Harkov și Sumîi. Au fost vizitate, în total, 27 de localități și intervievate peste 150 de persoane, victime și martori ale ororilor de pe frontul ucrainean.

Vineri, în jurul orei locale 5.00, au început referendumurile de anexare la Rusia a regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

În procesul electoral demarat de separatiștii pro-ruși se folosesc doar buletine de vot pe hârtie. Nu este utilizat votul electronic, informează agenţia oficială rusă de presă Tass.

Motivul invocat: ”probleme tehnice”. În schimb, sunt utilizate buletine de vot de hârtie, tradiţionale.

Reamintim că votul în persoană, în secţii de votare, este programat într-o singură zi, pe 27 septembrie. Între timp, de vineri până marţi, votul are loc ”în colectivităţi şi din uşă în uşă, din motive de securitate”, mai precizează Tass.

Vineri, 23 septembrie, conform unui anunț făcut încă de la mijlocul săptămânii de Kremlin, în patru regiuni din Ucraina aflate sub controlul forţelor ruse încep referendumuri privind anexarea la Rusia.

Votul în Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, zone care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, urmează să aibă loc de vineri până marţi.

Conform BBC, care citează presa rusă, oficialii electorali pro-ruși vor merge din uşă în uşă cu urne mobile, de vineri până luni.

Abia marți, 27 septembrie, vor funcționa secţiile de votare. Separatiștii au invocat motive de securitate.

Peste 1.300 de persoane au fost arestate miercuri după ce au participat la demonstrații în toată Rusia împotriva mobilizări parțiale anunțate de Vladimir Putin.

De la Kiev, Volodimir Zelenski le-a prezentat rușilor opțiunile pentru a supraviețui după ordinul de mobilizare parțială. Acesta le-a transmis cetățenilor ruși un mesaj în limba lor.

”Ştim că vor lua pe toată lumea fără discernământ. Nu doar militarii din rezervă, ci orice bărbat. Oricine va fi atât de intimidat încât îi va fi mai teamă să evite războiul decât să moară în război. 55.000 de soldaţi ruşi au murit în acest război în şase luni.

Zeci de mii sunt răniţi şi mutilaţi. Vreţi mai mult? Nu? Atunci protestaţi! Ripostaţi! Fugiţi! Sau predaţi-vă ucrainenilor! Acestea sunt opţiunile pentru a supravieţui”, a spus preşedintele ucrainean, conform The Guardian.

#Zelensky September 22
1/” I will explain to the Russians what is happening in Russian.

55 thousand Russian soldiers died in this war in six months. Tens of thousands are wounded and maimed. Want more? No? Then protest. Fight back. Run away. pic.twitter.com/LuRu808x5y

— Oriannalyla 🇺🇦 (@Lyla_lilas) September 22, 2022