În weekend, Rusia a anunțat că suspendă participarea la un acord intermediat de ONU pentru exportul de produse agricole din porturile ucrainene.
Decizia a venit în urma atacurilor asupra navelor din Crimeea, a declarat sâmbătă Ministerul Apărării de la Moscova.
În aceste condiții, Franţa vine în ajutorul Kievului și spune că lucrează la o rută terestră care ar permite Ucrainei să îşi exporte produsele agricole, prin România sau Polonia, în locul exporturilor prin Marea Neagră.
Anunţul a fost făcut luni, 31 octombrie, de ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, informează Sky News.
”Analizăm să vedem dacă, neputând trece prin Marea Neagră, putem trece în schimb prin intermediul rutelor terestre…ne uităm în special la rutele terestre prin România şi Polonia”, a declarat Marc Fesneau.
Forțele ruse au lansat, luni dimineață, mai multe rachete către teritoriul ucrainean. Un proiectil, doborât de armata Ucrainei, a căzut pe teritoriul Republicii Moldova.
Conform presei de peste Prut, care citează informații ale Ministerului de Interne de la Chișinău, racheta a căzut pe teritoriul satului Naslavcea, raionul Ocnița, localitate aflată la frontiera de nord cu Ucraina.
Până în prezent nu s-au raportat victime. În schimb, geamurile mai multor locuințe au fost sparte. De asemenea, acoperișurile au fost avariate, scrie Radio Chișinău.
Autoritățile ucrainene au informat că în această dimineața a avut loc un atac rusesc cu drone și asupra barajului Dnestrovsc1, din teritoriul Ucrainei, care este la o distanță de 10 Km de barajul Naslavcea.
Din fericire, atacul nu a afectat barajul. În schimb, s-au raportat daune la componentele electrice aferente barajului ucrainean.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete în mai multe zone din Ucraina, inclusiv în Capitala Kiev.
Conform oficialilor ucraineni, au fost provocate întreruperi de curent și apă pentru sute de mii de locatari.
Primarul din Kiev, Vitali Klitschko a spus că o parte a orașului a fost afectată de atacurile cu rachete asupra ”facilităților de infrastructură critică”, luni dimineață.
Acesta a scris, pe Telegram: ”Nu există alimentare cu apă în unele zone. Inginerii electricieni lucrează pentru a restabili alimentarea cu energie electrică după deteriorarea unei instalații de energie care alimentează aproximativ 350.000 de apartamente din Kiev.
Specialiștii, împreună cu alte servicii de urgență și autorități fac tot posibilul pentru a stabiliza cât mai curând situația”.
One of the missile strikes in #Kyiv this morning, filmed by our cameraman Si Matthews pic.twitter.com/u2foU8A6Pt
— John Angier (@johnangier) October 31, 2022
Au fost raportate întreruperi de curent și în orașele Harkov și Zaporojie, după valuri noi de atacuri rusești.
Bombardamentele de luni au loc la două zile după ce Rusia a acuzat Ucraina de un atac cu drone împotriva flotei ruse de la Marea Neagră, în largul coastei peninsulei Crimeea, anexată în 2014.
Potrivit acestora, navele ucrainene folosite pentru scopuri comerciale transportau de fapt armament, cum ar fi și cazul unor drone folosite ulterior la un atac asupra Flotei Ruse din Sevastopol.
Cu toate că nu au recunoscut gravitatea atacului, rușii au considerat că Ucraina a colaborat strâns cu Marea Britanie pentru a încerca să scufunde alte vapoare rusești, după modelul Moskva.
Așadar, Rusia s-a retras din acordul cerealelor din Marea Neagră și nu va mai permite liberul tranzit al vapoarelor ucrainene care transportă hrană spre diverse țări.
În consecință, 176 de nave încărcate cu cereale ucrainene sunt blocate pe Marea Neagră, iar acum Ankara va anunța ce se va întâmpla cu ele.
Din postura principalului negociator, Turcia cu siguranță nu va agrea poziția Rusiei în această chestiune și rămâne de văzut ce măsuri vor fi luate.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a anunțat că și-a amânat plecarea la summitul Ligii Arabe de la Alger pentru a avea discuții cu oficialii ruși, în speranța că aceștia vor fi readuși în ”acordul cerealelor”.
Cu toate acestea, Rusia vrea să renegocieze acest acord, experții fiind de părere că Moscova folosește atacul din Sevastopol drept un pretext pentru a șantaja Occidentul prin înfometarea țărilor din Africa.
În paralel, Rusia și FSB sunt acuzate că vor să răstoarne guvernul din Republica Moldova și să instaureze o ”marionetă” loială Moscovei la Chișinău.
Ilan Șor, fugit din Moldova și susținut puternic de FSB, ar fi cel care ar urma să o înlocuiască pe Maia Sandu dacă Rusia va reuși să scoată în stradă tot mai mulți moldoveni nemulțumiți de apropierea Republicii Moldova de NATO.
Fostul președinte Igor Dodon o amenințase pe Maia Sandu cu alegerile anticipate în această vară, pentru că Moldova ar fi rupt relațiile economice cu Rusia.
”Poporul are o singură alternativă: să scape cât mai repede de această conducere dezastruoasă a ţării”, a sunat amenințarea lui Dodon.