Centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul Rusiei, a fost zguduită de o serie de bombardamente duminică, fapt ce a atras o reacție imediată din partea organismului ONU pentru siguranță nucleară, care a avertizat asupra riscului unei catastrofe globale.
“Veştile de ieri de la echipa noastră şi de azi dimineaţă sunt extrem de tulburătoare”, a spus Rafael Grossi, şeful AIEA, după ce echipa aflată la fața locului a raportat pagube la unele clădiri, sisteme şi echipamente ale centralei atomo-electrice.
“Explozii s-au produs în locul acestei mari centrale nucleare, ceea ce este complet inacceptabil. Oricine se află în spatele lor trebuie să le pună capăt imediat. După cum am mai spus-o de multe ori înainte, nu vă jucaţi cu focul!”, a mai spus oficialul.
Duminică, Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc că ar fi în spatele bombardamentelor asupra instalațiilor centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa.
Compania de energie nucleară a Ucrainei, Energoatom, a acuzat armata rusă că a lansat cel puțin 12 lovituri asupra infrastructurii centralei în încercarea de a limita în continuare alimentarea cu energie a Ucrainei, în timp ce Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că bombardamentele ucrainene au vizat liniile de alimentare ale centralei.
Un incendiu puternic a izbucnit duminică la un depozit de materii prime din Moscova, aflat în apropierea a trei gări. Din clipurile distribuite pe rețelele de socializare se poate observa cum fumul gros s-a înălțat deasupra capitalei Rusiei. Suprafața afectată de incendiu este de circa 2.000 de metri pătrați.
Incidentul vine la doar o zi după ce un alt incendiu a izbucnit la o conductă de gaze naturale din apropiere de St. Petersburg.
In #Moscow, near the Komsomolskaya Square, a strong fire. According to preliminary data, the warehouse is on fire. It is reported that the fire area is about two thousand square meters. pic.twitter.com/82OfnLlDwP
— NEXTA (@nexta_tv) November 20, 2022
Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, este în prezent bombardată, a susținut Rusia, care dă vina pe Ucraina pentru atacuri.
Agenția de presă de stat rusă TASS a precizat că operatorul de energie nucleară al țării, Rosenergoatom, a raportat atacul de la uzina atomică.
Rușii susțin că armata Ucrainei a tras cu circa 15 obuze într-un loc de depozitare al combustibilului nuclear uzat.
Până în prezent, mai scrie TASS, nu au fost detectate emisii de radiații. RIA Novosti a publicat o serie de imagini cu centrala Zaporojie lovită de bombardamente.
🇺🇦🚀⚛️ I militanti ucraini hanno sottoposto la centrale nucleare di Zaporizhzhia a un massiccio fuoco di artiglieria, ha detto a RIA Novosti Karchaa, consigliere del direttore generale di Rosenergoatom.
“Sono stati lanciati 12 missili. Si sa che sei…👇 https://t.co/PER0X93oSS pic.twitter.com/Vr9EWUmvXu
— Un altro punto di vista (@orsobrunoUAPDV) November 20, 2022
În timp ce Rusia pare a depinde de ajutorul Iranului pentru a-și suplini stocurile diminuate de rachete și drone proprii, pe care le folosește cu precădere în lovirea țintelor civile din Ucraina, oficialii de la Kiev își declară optimismul privind campania militară.
Cotidianul american The Washington Post a scris sâmbătă, citând surse din serviciile de informații ale SUA, că Rusia ar putea începe în câteva luni producția de drone de concepție iraniană în urma unui acord secret semnat cu Teheranul în ultimele săptămâni. Începând cu luna august, atunci când primele drone iraniene au intrat în dotarea armatei ruse, nu mai puțin de 400 de astfel de drone au fost folosite de către Moscova pentru a lovi cu precădere ținte civile în Ucraina.
Experții americani susțin că Teheranul ar fi primit sprijin din partea Moscovei pentru dezvoltarea propriului program nuclear dar și un satelit militar. Totuși, unii experți sunt de părere că rămân multe semne de întrebare cu privire la capacitatea celor două state de a achiziționa cipuri și alte componente occidentale, necesare pentru sistemul de ghidare al acestor aparate. Oficialii americani citați de WaPo au fost extrem de critici față de acțiunile vădite ale Iranului care s-a aliat cu Moscova în acest conflict.
„Iranul şi Rusia pot să mintă lumea, dar nu pot ascunde faptele: Teheranul ajută la uciderea civililor ucraineni prin furnizarea de arme şi asistă Rusia în operaţiunile sale. Este un alt semn al izolării în care se află atât Iranul, cât şi Rusia”, a declarat pentru The Washington Post purtătoarea de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, Adrienne Watson, subliniind faptul că Teheranul neagă în continuare faptul că a livrat armament Rusiei.
Una din reacțiile critice la adresa Iranului, dar și a Chinei și în special Rusia, a venit din partea secretarului apărării a SUA, Lloyd Austin, care a susținut că cele trei țări reprezintă o provocare pentru ordinea bazată pe reguli.
„Rusia s-a întors spre Iran şi Coreea de Nord pentru a-şi susţine atacul asupra Ucrainei, în special utilizând drone iraniene pentru a ucide civili ucraineni. Sunt întotdeauna reguli în război. Şi dacă o mare putere poate să sfideze aceste reguli, ea îi încurajează şi pe alţii să sfideze dreptul internaţional şi normele internaţionale. Beijingul, la fel ca Moscova, caută să obţină o lume în care forţa face legea”, a spus acesta, avertizând asupra unei posibile lumi dominată de tiranie.
Dacă Rusia își demonstrează limitele de superputere apelând la ajutorul Iranului și Coreei de Nord, oficialii militari ucraineni sunt tot mai optimiști cu privire la desfășurarea luptelor pe front. Volodimir Havrylov, general-maior în retragere, vice-ministrul apărării din Ucraina, susține că trupele ucrainene ar putea ajunge în Crimea chiar în luna următoare. Acesta a precizat și că războiul s-ar putea încheia în primăvara următoare.
Între timp în multe regiuni aflate pe linia frontului zăpada și-a făcut apariția, însă oficialii ucraineni au susținut că venirea iernii nu va pune pauză campaniei ofensive.
De cealaltă parte, în urma atacurile cu rachete asupra sistemului de electricitate din Ucraina ce a lăsat circa zece milioane de oameni fără curent electric în această perioadă, autoritățile de la Kiev au anunțat sâmbătă seară că au reușit restaurarea aprovizionării cu energie în întreaga țară. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat însă că problemele de aprovizionare persistă în mai multe zone, inclusiv în capitala Kiev.
În ceea ce privește declarațiile recente ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului care a susținut că atacurile cu rachete asupra sistemelor civile au rolul de a forța Kievul să vină la masa negocierilor, oficialii ucraineni au declarat sâmbătă că nu au primit nicio propunere oficială din partea Rusiei de a începe aceste negocieri.
Tot sâmbătă, noul premier al Marii Britanii, Rishi Sunak, a efectuat prima sa vizită la Kiev unde a anunțat un ajutor militar în valoare de 50 de milioane de lire constând în echipamente de apărare anti-aeriană.