Război în Ucraina, ziua 35. Rusia dă înapoi: va permite plata gazelor în euro și luna viitoare. Putin se simte înșelat de consilierii săi militari. Update

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că șefii apărării americane sunt de acord cu ideea exprimată anterior de Kate Bedingfield, directoarea de comunicare a Casei Albe, potrivit căreia președintele Vladimir Putin nu este complet informat cu privire la situația reală de pe frontul din Ucraina.

Kirby a mai spus că Pentagonul consideră această evaluare „deconcertantă”. 

„Este armata lui. Este războiul lui. El a ales asta… faptul că s-ar putea să nu înțeleagă amploarea eșecului înregistrat de forțele sale din Ucraina este de natură să provoace disconfort”, a adăuta purtătorul de cuvânt al Pentagonului. 

El a avertizat că un Putin dezinformat cu privire la realitatea din Ucraina ar putea să provoace abordarea cu și mai puțină bună-credință a negocierilor de pace. „Dacă nu este complet informat cu privire la cât de slabă e performanța armatei sale, cum vor ajunge negociatorii săi la un acord?”, s-a întrebat Kirby.

La aceeași conferință de presă, un oficial din apărarea americană a anunțat și că forțele ruse părăsesc centrala nucleară de la Cernobîl, locul celui mai mare dezastru nuclear din istorie, produs în 1986. Zona fusese ocupată de Rusia la câteva zile după începerea invaziei, pe 24 februarie.

Forțele surse sunt „foarte, foarte aproape” de centrul orașului Mariupol, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. El a mai spus, într-o conferință de presă, că Rusia țintește intenționat infrastructura civilă și clădirile rezidențiale. 

„Orașul este pur și simplu măcinat de bombardamentele aeriene”, a mai declarat Kirby, care a adăugat că „orașul este pur și simplu decimat din perspectiva infrastructurii de măcelul aerian al Rusiei”.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului spune că, la timpul potrivit, Statele Unite vor trebui să revadă lecțiile acestui război și rolul pe care l-au avur în susținerea Ucrainei. „SUA vor trebui să vadă ce e de învățat văzând cum subperformează armata Rusiei și cum performează, uluitor, armata ucraineană”, a mai spus John Kirby.

„Toți vrem să învățăm din aceste lucruri și din comportamentul nostru față de această situație, din eforturile de a ajuta Ucraina să se apere singură”, a încheiat oficialul. 

Casa Albă are informații potrivit cărora președintele Rusiei, Vladimir Putin, se simte înșelat de consilierii săi militari, situație care duce la tensiuni persistente între șeful statului și conducerea armatei.

„Credem că Putin este dezinformat de consilierii săi cu privire la cât de proaste sunt performanțele militare ale Rusiei și cât de grav afectată este economia rusă de sancțiuni, pentru că toți consilierii săi de rang înalt se tem să-i spună adevărul”, a declarat directorul de comunicare al Casei Albe, Kate Bedingfield. 

Ea a mai spus că este tot mai clar că invadarea Ucrainei a fost o gafă strategică și că aceasta va duce la slăbirea Rusiei pe termen lung. Kate Bedingfield a adăugat că Statele Unite „au continuat să vadă și azi dovezi că Rusia atacă și avansează în zone în care anterior spuseseră că nu vor intra”.

Marți, Rusia a promis că-și va reduce operațiile militare pe direcțiile Kiev și Cernihiv pentru a se concentra asupra atingerii limitelor administrative ale provinciilor separatiste Donețk și Lugansk, dar oficialii locali din Cernihiv au declarat că atacurile au continuat.

Terminalul petrolier din Dnipro a fost distrus de rachetele Rusiei, a anunțar președintele consiliului regional al Dnipropetrovsk, Mikola Lukașuk, citat de Ukrinform.

„Întotdeauna, seara, inamicul lansează lovituri aeriene asupra centrului regional. Două rachete au lovit un terminal petrolier plin cu combustibil și a fost distrus. Rsturile rachetelor au avariat două autocisterne. Nimeni nu a fost rănit sau ucis”, a anunțat Lukașuk.

De asemenea, a mai spus el, forțele Rusiei au înscenat o provocare, miercuri dimineața. 

Iar la ora 20:15 a avut loc o explozie puternică la Dnipro, a anunțat primarul Boris Filatov. 

Cel mai înalt comandat militar al trupelor americane din europa crede că acestea ar trebui să-și modifice dispunerea în regiune astfel încât această schimbare să reflecte amenințarea tot mai mare din partea Rusiei. 

Generalul Tod Wolters, care conduce Comandamentul European al forțelor americane, a declarat în cadrul unei audieri în Congres că acțiunile fără sens ale Rusiei – invadarea Ucrainei – oferă oportunitatea de a reexamina arhitectura prezenței militare permamente a SUA în Europa.

Generalul Wolters a mai spus că această reașezare ar trebui să vizeze atât dispunerea la sol a trupelor, cât și „poliția aeriană” și forțele navale. El a adăugat că Statele Unite au două centre, fiecare cu circa 100 de militari, care lucrează la transferul ajutoarelor militare și umanitare pentru Ucraina. La aceste centru sunt prezenți și ofițerii de legătură cu partea ucraineană. 

Guvernul Germaniei dorește să ofere mai multe arme Ucrainei, cât mai curând, pentru a-i întări capacitatea de rispostă față de invazia Rusiei, potrivit Ukrainskaia Pravda, care citează Spiegel. Potrivit acestei surse, un grup de secretari de stat din departamente relevante au propus guvernului de la Kiev o listă de arme din care să aleagă care i-ar fi mai folositoare în acest moment. 

La scurt timp după începerea invaziei rusești, Ministerul Apărării de la Berlin a cerut industriei militare germane indicații cu privire la tipurile de arme care ar putea să fie livrate în cel mai scurt timp posibil. Pe baza răspunsurilor industriei, ministrul Christine Lambrecht a creat o listă cu peste 200 de produse. 

Aproape toți fabricanții de tehnică militară germani apar pe această listă, la fel și mici producători care sunt dispuși să livreze arme Ucrainei în timp scurt. Ceea ce este nou la această propunere este că armele pentru Ucraina nu vor mai fi livrate din depozitele Armatei, ci vor fi produse pentru a fi livrate acum.

Deocamdată nu este clar în ce fel ar putea fi finalizată această inițiativă, dar Uniunea Europeană a stabilit un buget de un miliard de euro din care fiecare stat-membru poate cheltui bani pentru a finanța trimiterea de arme în Ucraina, iar Germania încă nu a folosit aceste sume. 

Deocamdată, Bundeswehr-ul a livrat Ucrainei rachete antitanc și antiaeriene din stocuri, iar săptămâna trecută tot Armata a decis trimiterea a 2.000 de lansatoare de grenade 

Dar noua listă face să dispară îngrijorările cu privire la livrările de arme către Ucraina, pentru că se regăsesc pe aceasta inclusiv echipamente militare grele, precum mortiere sau tunuri de putere mare, produse de Rheinmetall. De asemenea, sunt prezente arme de ultimă generație, precum sistemele radar Squire sau siteme de vedere și ochire nocturnă și drone. 

Armele incluse pe lista producătorilor germani valorează în total 308 milioane de euro. 

Rusia le va permite țărilor europene să plătească pentru gazul importat în euro, și nu în ruble, așa cum anunțase anterior, potrivit unui anunț făcut de purtătorul de cuvânt al guvernului Germaniei, Steffen Hebestreit. 

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a spus cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, că plățile din europa „vor continua să fie în euro, și transferate ca de obicei către Gazprom Bank, care nu este afectată de sancțiuni”. Ulterior, banca va converti acești bani din euro în ruble, i-a mai spus Putin lui Scholz, potrivit purtătorului de cuvânt.

„Olaf Scholz nu a fost de acord cu această procedură în timpul discuției, dar a cerut informații în formă scrisă, pentru a înțelege mai bine procedura propusă”, a mai declarat Steffen Hebestreit.

Anterior, Rusia ceruse ca toate țările „neprietenoase” cu Rusia să plătească pentru gazele importate în ruble, începând cu 31 martie. Dar cele mai multe țări europene au respins această cerință, arătând că în contractele încheiate este prevăzută altă procedură de plată.

Peste 10.000 de copii din categoriile vulnerabile au fost evacuați din zonele de conflict de la instaurarea legii marțiale, a anunțat Ministerul Politicilor Sociale din Ucraina.

„Până azi, din cauza războiului, ca rezultat al invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, circa 10.224 de copii din categoriile vulnerabile au fost evacuați. Dintre aceștia, 6.548 sunt orfani, copii lipsiți de îngrijirea părinților și copii instituționalizați aflați în jurisdicția Ministerului Sănătății, al Învățământului și al Politicilor Sociale”, a declarat ministrul. 

Alți 3.676 de copii evacuați sunt copii aflați în situații de plasament instituțional sau la familii adoptive. Potrivit ministrului, 4.425 de copii au fost mutați în alte locuri din Ucraina, în timp ce 5.799 au fost duși peste granițe. 

Dintre copiii duși peste granițe, cei mai mulți au fost primiți de Polonia, Germania, România, Cehia, Italia și Spania. De asemenea, și Franța, Austria, Bulgaria, Lituania, Grecia, Belgia, Letonia, Ungaria și alte câteva țări au decis să găzduiască copii din Ucraina.

Atacurile Rusiei asupra unor zone populate din Ucraina sunt extrem de îngrijorătoare și ar putea echivala cu crime de război, a declarat Michelle Bachelet, șefa comitetului pentru drepturile omului al Organizației Națiunilor Unite (ONU).

În cel mai recent raport asupra situației din Ucraina, Michelle Bachelet și-a exprimat îngrijorare cu previre la utilizarea persisitentă de arme explozive cu rază mare de acțiune în zone populate. Ea a mai spus că rachetele și artileria grea, precum și atacurile aeriene, cauzează distrugeri masive asupra unor obiective civile.

Bachelet a mai spus că biroul pe care îl conduce a primit acuzații credibile că forțele armate ale Rusiei au folosit proiectile cu dispersie în zone populate de cel puțin 24 de ori, acuzații care se află în curs de investigare. 

De asemenea, biroului ONU i-au fost raportate și a confirmat 77 de incidente în care facilități medicale – printre care 50 de spritale – au fost avariate. Zece dintre facilitățile medicale au fost complet distruse. 

Atacurile indistincte sunt interzise de legislația umanitară internațională și ar putea fi considerate crime de război, a mai spus Bachelet. Și, chiar dacă ONU nu vorbește despre crime de război înainte ca o instanță de judecată să decidă această încadrare, Bachelet a explicat că distrugerea de obiective civile și numărul mare de victime civile indică că principiile fundamentale ale distincției (între civili și militari), proporționalității și precauției nu au fost respectate.

Michelle Bachelet a mai anunțat că biroul său a verificat și confirmat moartea a 1.189 de civili, printre care 98 de copii, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. 

Ea a vorbit și despre situația disperată a locuitorilor civili din Mariupol, oraș distrus aproape complet de armatele lui Putin. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat, miercuri seară, prin telefon, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.

„Tocmai am încheiat o convorbire de o oră cu @POTUS (President of the United States – n. red.). I-am împărtășit informații despre situația operațiunilor militare și despre stadiul negocierilor de pace. Am vorbit despre sprijinul pentru apărare și de un nou pachet de sancțiuni, dar și despre ajutorul macro-financiar și umanitar”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.

Convorbirea dintre cei doi președinți vine în contextul anunțurilor de marți, ale reprezentanților Ucrainei și Rusiei, cu privire la un oarecare progres al negocierilor de pace.

Just finished an hour-long conversation with @POTUS. Shared assessment of the situation on the battlefield and at the negotiating table. Talked about specific defensive support, a new package of enhanced sanctions, macro-financial and humanitarian aid.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 30, 2022

Președintele Joe Biden i-a spus lui Zelenski că SUA intenționează să ofere Ucrainei un ajutor bugetar direct de 500 de milioane de dolari, potrivit unei informări de la Casa Albă.

„Cei doi lideri au discutat despre felul în care SUA lucrează contra-cronometru pentru a oferi asistența de securitate solicitată de Ucraina, despre efectul de importanță critică al acestui armament în conflict și despre eforturile americane și ale partenerilor și aliaților Washingtonului de a găsi capacități militare suplimentare pentru a ajuta armata ucraineană să-și apre țara”, se arată în declarația ulterioară discuției telefonice.

Miliardarul rus Roman Abramovici este un foarte eficient mediator în procesul de negociere dintre Ucraina și Rusia, a declarat Mikailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski.

„Este un mediator foarte eficient între delegații. El moderează părțile procesului, astfel încât să nu existe înțelegeri greșite ale punctelor de plecare: când o parte spune ceva și cealaltă parte nu înțelege corect, în termeni de logistică a procesului de negociere”, a declarat Podoliak, care e și membru al echipei ucrainene de negociere cu Rusia, citat de Ukrinform.

El a mai spus că posibila otrăvire a lui Abramovici este mai curând speculativă, legată de teorii ale conspirației menite să abată atenția echipelor de negociere de la ceea ce este esențial.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va avea o discuție prin telefon cu președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, în cursul zilei de miercuri, au anunțat surse de la Casa Albă.

Subiectul va fi ajutorul dat de SUA Ucrainei, pentru a face față și a respinge atacul Rusiei. 

Marți, președintele Statelor Unite a anunțat că țara sa va menține sancțiunile cintra Federației Ruse și va continua să ofere ajutor financiar și militar Ucrainei. 

Rusia a anunțat că a semnat contracte cu circa 16.000 de mercenari din Orientul Mijlociu, în urma unei campanii desfășurate pe rețelele sociale din Siria pentru astfel de recrutări. 

Unul dintre recrutorii Rusiei a declarat pentru BBC că aceste recrutări se fac la fel ca cele pentru Libia, prin prezența unor reprezentanți în regiunile vizate. „Ai dreptul să te răzgândești. Nu te obligă nimeni să mergi”, a mai spus acesta. 

Economia Siriei, o țară răvășită de războiul civil, se confruntă în prezent cu o inflație masivă și cu scumpiri ale produselor de strictă necesitate, mai ales a cerealelor, importate mai ales din Ucraina și Rusia, situație ce face oferta de a deveni mercenar atractivă. 

Dar Rusia susțține că este vorba despre întoarcerea unui favor, după ce Moscova a ajutat Siria în timpul războiului.

În ciuda declarațiilor Rusiei potrivit cărora își va reduce operațiunile pe direcțiile Kiev și Cernihiv, partea ucraineană nu a observat retrageri masive ale trupelor ruse, a anunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Kiev, Oleksandr Motuzianik, citat de Ukrinform. 

„Parțial, pot să confirm această informație. Într-adevăr, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a înregistrat unele relocări de unități separate, dar nu a observat nicio retragere semnificativă a trupelor Rusiei din zonele Kiev sau Cernihiv. În prezent, unități disparate sunt retrase. Așa că este prea devreme să ne exprimăm în acerastă privință”, a spus Motuzianik.

El a explicat că e mult mai probabil ca în prezent să aibă loc doar retragerea unităților care au suferit pierderi însemnate, pentru a-și reface capacitatea ofensivă.

„Deocamdată, potrivit celor mai recente informații, inamicul nu a renunțat la încercarea de a ocupa sau măcar încercui Kievul și Cernihivul”, a adăugat oficialul. 

Niciun tratat de pace și niciun referendum nu va puta avea loc cât timp trupele invadatoare ale Federației Ruse se află pe teritoriul Ucrainei, a anunțat David Arakamia,  șeful echipei ucrainene de negociere și lider al grupului partidului ce l-a adus la putere pe președintele Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru RBC-Ukraine, citat de Ukrinform.

„Da, bineînțeles”, a spus Arkamia, întrebat dacă e necesar ca trupele ruse să se retragă complet din Ucraina înainte de încheierea păcii. 

El a mai spus că, la prima întâlnire, delegația Rusiei a confirmat că va acționa în limitele Convenției de la Viena. Potrivit lui Arakamia, este foarte utilă prevederea din Convenție potrivit căreia o înțelegere semnată sub presiune este nulă de drept.

„Având în vedere că ei s-au declarat de acord cu normele Convenției de la Viena, iar garanții internaționali nu se vor așeza la masa negocierilor fără respectarea acesteia, este un lucru folositor pentru noi. Când vom ajunge la semnarea unui acord sau în momentul în care așa ceva s-ar putea discuta serios, vor trebui să plece complet. Iar apoi, noi vom fi gata să semnăm și să susținem un astfel de acord”, a mai spus șeful echipei de negociere. 

Întâlnirea dintre președinții Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Federației Ruse, Vladimir Putin, ar putea avea loc în viitorul apropiat, dar este imposibil de precizat data exactă din cauza unor probleme logistice, a declarat șeful Administrației Prezidențiale ucrainene, Mihailo Pololiak.

„A fost pus la punct un pachet de documente, care au fost deja prezentate, iar propunerile au fost înaintate părții ruse. Ei spun că, în principiu, se pot începe pregătirile pentru întâlnirea celor doi președinți. Rușii trebuie să examineze propunerile noastre și să le dea un răspuns preliminar”, a declarat Podoliak. 

El a mai adăugat că sub-grupuri de negociere lucrează în continuare pentru clarificarea unor poziții. „Credem că pachetul de documente este finalizat, documentul-cheie fiind Tratatul asupra Garanțiilor de Securitate, care rezolvă problema războiului și păcii, și în legătură cu care Andrii Yermak poartă deja consultări cu țările garante. Deci, am putea spune că întâlnirea celor doi președinți poate avea loc în viitorul apropiat. Este imposibil să precizăm data exactă, din cauza problemelor de organizare”, a spus Podoliak.

Miniștrii de externe ai Beijingului și Moscovei s-au întâlnit miercuri în China, înaintea unei reuniuni ai țărilor vecine cu Afganistanul. Potrivit presei de stat din China, ministrul de externe Wang Yi a declarat că relațiile cu Rusia s-au dovedit rezistente în climatul internațional aflat în plină schimbare. 

El a mai spus despre China că este gata să ducă parteneriatul cu Rusia „într-o nouă eră” și la un „nivel și mai înalt”. 

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a informat pe omologul său chinez despre „operațiunea militară specială” din Ucraina, denumirea obligatorie în Rusia pentru invazie. El a mai spus că cele două țări se „opun hegemonismului și politicii de forță” și „susțin principiile Organizației Națiunilor Unite”.

Serghei Lavrov a mai declarat că „Rusia este dispusă la o răcire a tensiunilor” în Ucraina și că „va continua tratativele de pace”, precum și „comunicarea cu comunitatea internațională”. 

La rândul său, Wang Yi a mai spus că țara sa „s-a aflat întotdeauna de partea corectă a istoriei” și că problema Ucrainei are o „istorie complexă”. Ministrul chinez de externe a mai spus că această problemă este „rezultatul unui îndelungat conflict de securitate european”. 

De asemenea, Wang a adăugat că Beijingul susține eforturile făcute de Rusia și de toate părțile implicate pentru a „preveni o criză umanitară pe scară largă”.

Norvegia poate avea o contribuție decisivă la securitatea energetică a Europei, furnizând resursele necesare atât statelor Uniunii Europene, cât și Ucrainei, a declarat președintele Volodimir Zelenski în Parlamentul Norvegiei. 

„Sunteți unul dintre cei mai responsabili furnizori de energie. Așa a fost până acum și sunt convins că încrederea în Norvegia va fi la fel și în coontinuare. Iar acest lucru este în contrast puternic cu comportamentul Rusiei”, a spus Zelenski. .

Potrivit acestuia, Norvegia ar putea contribui decisiv la securitatea energetică a Europei, „furnizând resursele necesare atât statelor UE, cât și Ucrainei”. „Am început deja discuțiile privitoare la furnizarea a 5 miliarde de metri cubi de gaz pentru Ucraina, în sezonul rece următor. Sper să devină baza unei cooperări pe termen lung în acest domeniu”, a mai spus președintele ucrainean. 

Rusia a salutat, miercuri, cererile în scris ale Kievului de încetare a conflictului din Ucraina, dar precizat că încă nu există semne cu privire la un progres în relaţiile celor două ţări, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Acesta a declarat reporterilor că Rusia nu a observat nimic cu adevărat promiţător sau care să pară un progres în ceea ce priveşte negocierile cu Ucraina şi a spus că urmează o perioadă lungă de muncă.

”Un aspect pozitiv este că partea ucraineană a început cel puţin să formuleze şi să pună pe hârtie ceea ce propune în mod specific. Până acum nu am reuşit să obţinem acest lucru”, a spus Peskov.

”În rest, nu putem (…) să afirmăm în prezent că au existat progrese, ceva foarte promiţător”, a mai spus el.

Negocierile dintre Rusia şi Ucraina ”au progresat, cu siguranţă”, deoarece pentru prima dată de la începutul negocierilor, delegaţia rusă a ascultat ce a avut de comunicat partea ucraineană. Cu toate acestea, Ucraina nu va ceda ”niciun centimetru” din teritoriu, iar armata rusă nu şi-a retras trupele din Kiev, şi Cernihiv, potrivit lui Ihor Zhovkva, directorul adjunct al Biroului Preşedintelui Volodimir Zelenski.

Oficialul ucrainean a spus că pentru prima dată de când au început negocierile ruso-ucrainene, în cadrul negocierilor de la Istanbul, delegaţia rusă a ascultat partea ucraineană, în loc să dea ultimatumuri şi să îşi expună condiţiile.

Cu toate acestea, Zhovkva a declarat pentru emisiunea Today de la BBC Radio 4 că Ucraina nu va ceda ”niciun centimetru” din teritoriu, atunci când a fost întrebat despre regiunile separatiste din estul ţării, Doneţk şi Lugansk.

El a mai spus că Rusia nu şi-a retras trupele nici din jurul Kievului, nici din Cernihiv, în ciuda faptului că armata rusă a informat că îşi va reduce operaţiunile în acele zone

Ucraina şi Rusia au convenit asupra a trei culoare umanitare de evacuare a cetăţenilor pentru miercuri, a anunţat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk. Un culoar umanitar a fost stabilit pentru evacuarea locuitorilor din Mariupol şi livrarea de ajutor umanitar către Berdeansk, o rută pentru livrarea ajutorului umanitar şi evacuarea locuitorilor din Melitopol şi o altă rută pentru o coloană de vehicule personale de la Enerhodar spre Zaporojie.

”Convoaiele de autobuze şi camioane cu ajutor umanitar au părăsit deja Zaporojie”, a spus aceasta într-o înregistrare video.

”Cerem ca forţele de ocupaţie să îşi respecte angajamentele şi să permită coloanelor umanitare să treacă prin puncte de control”, a mai zis ea.

Oficialul ucrainean a mai spus că delegaţia ucraineană a propus delegaţiei ruse în cadrul negocierilor de la Istanbul, organizarea culoarelor de evacuare pentru unele dintre regiunile cele afectate de lupte, inclusiv Harkov, Kiev, Herson, Cernihiv, Sumî, Zaporojie, Nikolaev şi regiunile separatiste pro-ruse din estul ţării, Doneţk, Lugansk

China este pregătită să joace un rol constructiv în facilitarea negocierilor ruso-ucrainene şi să ofere asistenţă pentru normalizarea situaţiei din Ucraina.

Anunțul a fost făcut chiar de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin atunci când acesta a fost chestionat de un reporter dacă Beijingul este pregătit să servească drept garant al unui acord de pace între Moscova şi Kiev.

Oficialul chinez nu a ezitat și a afirmat: ”Vom continua să jucăm un rol constructiv şi să oferim asistenţă pentru normalizarea situaţiei din Ucraina”.

Potrivit diplomatului, China va asista în procesul de soluţionare a crizei ucrainene ”aderând la propriile metode”.

”Intenţionăm să interacţionăm cu fiecare dintre părţile interesate astfel încât conflictul armat dintre Rusia şi Ucraina să se încheie în viitorul apropiat”, a subliniat oficialul chinez.

Negocierile ruso-ucrainene au început pe 28 februarie, cu mai multe întâlniri între cele două delegaţii desfăşurate în Belarus. Ulteriori, negociatorii au continuat contactele în format video. Ultima rundă de negocieri a avut loc faţă în faţă, marţi, 29 martie, la Istanbul, Turcia.

Forţele armate ale Ucrainei susţin că există pericolul ca muniţia să explodeze la centrala nucleară de la Cernobîl, solicitînd demilitarizarea zonei prin retragerea forţelor ruse care ocupă centrala trebuie, a declarat vicepremierul Irina Vereşciuk.

Ea a mai spus că Ucraina a cerut Rusiei în cadrul negocierilor  desfăşurate în Istanbul, Turcia, să permită stabilirea a 97 de culoare umanitare către cele mai afectate oraşe şi sate din Ucraina.

”Solicităm Consiliului de Securitate al ONU să ia măsuri imediate pentru demilitarizarea zonei de excludere a Cernobîlului şi să introducă acolo o misiune specială a ONU pentru a elimina riscul de repetare a unei catastrofe nucleare”, a mai subliniat oficialul ucrainean

Rusia şi China au convenit să extindă cooperarea în cadrul unei întâlniri a miniştrilor de Externe ai celor două ţări. Informația a fost oferită de Ministerul de Externe al Rusiei.

De remarcat că înțelegerea vine pe fondul a ceea ce Moscova a descris drept ”condiţii internaţionale dificile”.

Potrivit Interfax, cooperarea stabilită include consolidarea coordonării politicii externe şi alinierea poziţiilor celor două ţări cu privire la relaţiile internaţionale.

Ministrul chinez de externe Wang Yi s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în provincia Anhui, din estul Chinei.

Potrivit agenției de presă Interfax Ukraine, forțele ruse din estul Ucrainei au bombardat zone rezidențiale din orașul Lysychansk, oraș situat în zona Lugansk.

Șeful militar regional, Serhiy Haidai, a scris pe canalul său de Telegram că bombardamentul a început în jurul orei 6:30, ora locală.

Haidai a transmis că „multe clădiri înalte au fost distruse în mod semnificativ și sunt raportate victime”. Nu se cunoaște încă numărul morților sau cel al răniților. Există multe clădiri distruse ceea ce îngreunează intervenția. 

Unităţile ruse care au suferit pierderi grele în Ucraina au fost forţate să se întoarcă în Rusia şi Belarus pentru reaprovizionare şi reorganizare. Informația a fost oferită de Ministerul Apărării al Marii Britanii.

”O astfel de activitate pune o presiune suplimentară asupra logisticii deja tensionate a Rusiei şi demonstrează dificultăţile pe care le întâmpină Rusia în reorganizarea unităţilor sale în zonele avansate din Ucraina”, a comunicat instituția. 

Ministerul Apărării al Marii Britanii adaugă că forţele ruse vor compensa, probabil, capacitatea redusă de manevră la sol prin atacuri de artilerie în masă şi rachete.

O explozie care a avut loc în Belgorod, vestul Rusiei, asupra unui depozit de arme a fost atribuită forțelor ucrainene. De remarcat că, inițial, autoritățile au transmis că este vorba despre un accident.

Deflagrația s-a produs la doar 19 kilometri de granița ruso-ucraineană, lângă satul Krasnîi Oktiabr, chiar în afara orașului Belgorod. La puțin timp au urmat și alte explozii ale muniției.

Un jurnalist din Ucraina a transmis că depozitul a fost distrus de o rachetă balistică OTR-21 Tocika-U trasă de Brigada 19 Rachete a Armatei ucrainene.

„Incidentul a avut loc în apropierea satului Krasnîi Oktiabr. Primarul localității este în contact direct cu mine și mi-a dat toate informațiile. Nu există victime sau răniți. Voi posta motivul exploziei mai târziu”, a declarat guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov.

Interesant este că agenția de presă rusă TASS a raportat că patru militari ruși au fost răniți.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa Parlamentului Australiei, prin intermediul unei legături video, a fost informat Parlamentul australian.

Ministrul australian al Ocupării Forţei de Muncă, Stuart Robert, a declarat că Zelenski se va adresa organului legislativ prin intermediul unei legături video, la ora 17.30, ora locală (10.30, ora României).

Guvernul australian nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Australia a furnizat Ucrainei echipamente de apărare şi asistenţă umanitară şi a impus o interdicţie a exporturilor oxidului de aluminiu şi minereuri de aluminiu, inclusiv bauxită, către Rusia.

De asemenea, Australia a impus un total de 476 de sancţiuni pentru 443 de persoane, inclusiv oameni de afaceri apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin, şi 33 de entităţi, inclusiv cea mai mare parte a sectorului bancar al Rusiei şi toate entităţile responsabile pentru datoria suverană a ţării

Poliţia de Frontieră a anunțat că 8.261 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară în ultimele 24 de ore, în creştere cu 8,3% faţă de ziua precedentă.

“În data de 29.03.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 55.752 de persoane, dintre care 8.261 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 8,3% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.523 cetăţeni ucraineni (în crestere cu 11,3%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.952 cetăţeni ucraineni (crestere cu 4,4%)”, a transmis Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 29.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 578.828 cetăţeni ucraineni.

Peste 3,9 milioane de ucraineni au fugit de invazia Rusiei în ţara lor, a anunţat ONU. Crucea Roşie a afirmat că refugiaţii sosesc epuizaţi şi se simt “fără speranţă”.

Exodul “este fără precedent de la al Doilea Război Mondial în Europa, cu siguranţă în ceea ce priveşte viteza şi amploarea deplasării”, a declarat purtătorul de cuvânt al UNHCR, Matthew Saltmarsh.

Francesco Rocca, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC), a adăugat: “Vedem milioane de oameni sosind la graniţe. Oamenii sunt obosiţi şi stresaţi din punct de vedere fizic, mental şi emoţional”.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a ONU a declarat că, pe lângă refugiaţii ucraineni, aproape 200.000 de non-ucraineni care trăiesc, studiază şi lucrează în ţară au fugit.

Iar din 16 martie, s-a estimat că aproximativ 6,48 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui sondaj reprezentativ al OIM.

Înainte de invazia Rusiei din 24 februarie, Ucraina avea o populaţie de 37 de milioane în regiunile aflate sub control guvernamental, excluzând Crimeea anexată de Rusia şi regiunile separatiste pro-ruse din est.

2.314.623 de cetăţeni au trecut până acum în Polonia, iar numărul ucrainenilor care au intrat în România a depăşit 600.000, anunţă organizaţia Naţiunilor Unite.

În aceşti 602.461 de ucraineni se numără un număr mare care au trecut din Moldova, blocaţi între România şi Ucraina. 385,222 au trecut în Republica Moldova.

Un soldat ucrainean care a transmis unei nave de război ruseşti să se “ducă naibii” a fost decorat, după ce a fost eliberat din captivitate. Anunțul a fost făcut de autorităţile din Ucraina.

Roman Hribov slujea pe Insula Şerpilor când a început bombardamentul aerian şi maritim rusesc, la 24 februarie.

Ministerul Apărării al Ucrainei a declarat că Hribov a fost eliberat din captivitatea rusă şi acum se află acasă la Cerkasy.

Informaţiile iniţiale arătau că, în 24 februarie, treisprezece poliţişti de frontieră au murit apărând Insula Şerpilor, din Marea Neagră, iar teritoriul, cel mai sudic punct al Ucrainei, ar fi fost capturat de forţele ruseşti.  
Poliţiştii aflaţi la post au refuzat să se predea şi au înjurat nava rusă care i-a somat, potrivit unei înregistrări audio.  

”Suntem o navă de război rusă. Vă sugerez să depuneţi armele şi să capitulaţi, ca să nu curgă sângele unor victime inutile. Altfel veţi fi bombardaţi”, au anunţat invadatorii la megafon.

”Navă rusă, du-te-n mă-ta!”, i-au răspuns grănicerii ucraineni. Ulterior s-a raportat că aceştia, de fapt, sunt în viaţă, fiind luaţi prizonieri şi apoi eliberaţi, într-un schimb cu ruşii.

O nouă problemă a apărut după invazia Rusiei. Soldații lui Vladimir Putin și-au condus blindatele, fără a se proteja împotriva radiațiilor, printr-o zonă extrem de toxică de lângă centrala de la Cernobîl.

Vorbim despre o zona care se cheamă ”Pădurea Roșie”. Vehiculele rușilor au ridicat nori de praf radioactiv, scrie Reuters, citând doi muncitori de la centrala de la Cernobîl.

Russian soldiers who seized the site of the Chernobyl nuclear disaster drove their armored vehicles without radiation protection through a highly toxic zone called the ‘Red Forest,’ kicking up clouds of radioactive dust, workers at the site said https://t.co/Cn342E9E33 pic.twitter.com/tMdVRE3EGw

— Reuters (@Reuters) March 29, 2022

De remarcat că ”Pădurea roșie” este zona cea mai radioactivă de lângă Cernobîl și se numește astfel de la faptul că sute de pini au devenit roșiatici după explozia din 1986

Preţurile petrolului au scăzut cu circa 2 dolari pe baril după informaţiile pozitive legate de negocierile dintre Rusia şi Ucraina pentru a pune capăt conflictului militar, deşi negociatorii de la Moscova au clarificat că acestea nu reprezintă o încetare a focului.

Cotaţiile petrolului au fost influenţate negativ şi de noile restricţii din China pentru a reduce răspândirea coronavirusului, care au provocat îngrijorări că cererea de combustibil ar putea fi afectată.

Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 2,38 dolari, sau cu 2,1%, până la 110,10 dolari pe baril până la ora 17:42 GMT (20:00 ora României).

Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a scăzut cu 1,89 dolari, sau cu 1,9%, la 104,02 dolari pe baril.

Fiecare indicator de referinţă a scăzut cu 7% luni şi a scăzut din nou cu până la 7% marţi, înainte de a reveni de la minimele sesiunii.

Vă readucem aminte că negociatorii ucraineni şi ruşi s-au întâlnit în Turcia pentru primele discuţii faţă în faţă în ultimele aproape trei săptămâni.

Principalul negociator rus a spus că discuţiile au fost ”constructive”.

Rusia a promis că îşi va reduce operaţiunile militare în jurul Kievului şi în nordul Ucrainei; Ucraina a propus adoptarea unui statut neutru, dar cu garanţii internaţionale că va fi protejată de atacuri.

Cotaţiile petrolului şi-au revenit de la nivelurile minime ale sesiunii atunci când negociatorul principal al Moscovei a avertizat că promisiunea Rusiei de a reduce operaţiunile militare nu reprezintă o încetare a focului şi că un acord oficial cu Kievul mai are un drum lung de parcurs.

Rusia a fost acuzată la Consiliul ONU, că a provocat o “criză alimentară mondială” şi chiar că a pus oamenii în pericol de “foamete” prin declanşarea unui război împotriva Ucrainei, “grânarul Europei”.

„Preşedintele rus Vladimir Putin a început acest război. El a creat această criză alimentară globală. Şi el este cel care îi poate pune capăt”, a declarat numărul doi al diplomaţiei americane, Wendy Sherman, în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Securitate dedicată situaţiei umanitare din Ucraina.

“Doar Rusia şi preşedintele Putin sunt responsabili pentru că acest război împotriva Ucrainei şi pentru consecinţele acestuia asupra securităţii alimentare mondiale”, a insistat ajunctul secretarului de stat.

Ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Rivière, a continuat subiectul, considerând că “agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a crescut riscul de foamete în întreaga lume”.

Invitată în Consiliul de Securitate, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, Joyce Msuya, din Tanzania, a avertizat că acest conflict “ameninţă să înrăutăţească situaţia pentru cele mai mari crize umanitare de pe planetă, cum ar fi în Afganistan, Yemen şi Cornul Africii”.

“Aceste ţări luptă deja împotriva insecurităţii alimentare, a fragilităţii economiilor lor, a creşterii preţurilor la alimente, combustibili şi îngrăşăminte care vor afecta grav sezoanele actuale şi cele care vor veni”, a avertizat ea.

Directorul Programului Alimentar Mondial (WFP), David Beasley, a afirmat că Ucraina şi Rusia sunt “producători importanţi” de cereale, reprezentând “30% din exporturile mondiale de grâu, 20% din porumb şi 75%-80% din uleiul de seminţe din floarea soarelui”.

Aproximativ “50% din cerealele pe care le cumpărăm provin din Ucraina şi hrăneam 125 de milioane de oameni” înainte de război, a subliniat David Beasley.

Războiul din Ucraina va avea un impact global “dincolo de tot ce am văzut de la Al Doilea Război Mondial” şi va afecta securitatea alimentară globală, deoarece mulţi dintre fermierii ucraineni care produc o cantitate semnificativă din grâul lumii se luptă acum cu ruşii, a adăugat şeful WFP.

Douăsprezece persoane au fost ucise, iar alte cel puţin 33 au fost rănite într-un atac rus care a distrus în parte clădirea în care se află sediul administraţiei regionale de la Mîkolaiv, în sudul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ prezentat al serviciilor de securitate.

“Trupurile a 12 persoane au fost recuperate de la locul atacului şi 33 de persoane au fost rănite”, a anunţat serviciul de urgenţă a Ucrainei într-un comunicat pe Telegram.

Şi preşedintele Zelenski a vorbit despre situaţia de la Mîkolaiv. “În timpul zilei, o operaţiune de salvare a fost în desfăşurare în Mîkolaiv. Resturile clădirii administraţiei regionale distruse de loviturile cu rachete ruseşti au fost destructurate. Trupele ruse au lovit Mîkolaiv într-un mod perfid. Într-un moment în care oamenii veneau dimineaţa la locul de muncă. Slavă Domnului, cei mai mulţi dintre cei aflaţi în clădire au reuşit să se evacueze când au auzit alarma aeriană. Încă un act al aşa-numitei denazificări ruseşti a Mîkolaivului a avut loc dimineaţa după aniversarea eliberării oraşului de invadatorii nazişti. Locuitorii Mîkolaiv îşi amintesc ziua de 28 martie 1944. Şi văd cu cine seamănă acum trupele ruse care încearcă să captureze oraşul”.