Război în Ucraina, ziua 359. Zelenski avertizează că Rusia vrea să ”stranguleze” Republica Moldova: ”Kremlinul caută modalități pentru a face asta”

În urmă cu o săptămână, la reuniunea Consiliului UE, Volodimir Zelenski a declarat că serviciile speciale ucrainene au reușit să obțină un document care conține planul rușilor față de Republica Moldova.

”Am interceptat un plan al serviciilor secrete ruse pentru distrugerea Republicii Moldova. Documentul arată cine, când și cum va distruge democrația Republicii Moldova și va prelua controlul asupra Republicii Moldova”, spunea președintele Ucrainei, pe 9 februarie. 

Vineri, Zelenski a revenit cu o declarație asemănătoare. În intervenția sa la Conferinţa de Securitate de la Munchen, liderul de la Kiev a insistat că este vital să fie oferite rapid mai multe arme Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia.

Acesta a avertizată că, în timp ce Occidentul încă negociază livrări de tancuri, Kremlinul caută modalităţi de a ”strangula” Republica Moldova, relatează Sky News.

Regina Margareta a II-a a Danemarcei s-a întâlnit cu zeci de lideri mondiali în cei 51 de ani de când se află pe tron, dar spune că nu va uita niciodată întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin.

Margareta (82 de ani) s-a întâlnit cu Putin în timpul unei vizite de stat în Rusia, în 2011, și din nou în 2014, cu ocazia comemorării a 70 de ani de la debarcarea Aliaților în Normandia, în al Doilea Război Mondial.

Îmi amintesc că m-am gândit că nu era o persoană plăcută, a spus regina săptămânalului danez Weekendavisen într-un interviu publicat vineri, iar o trăsătură a impresionat-o în special. “Nu am mai văzut în viața mea ochi atât de reci”, a spus Margareta.

Un agent de securitate britanic, care lucra la ambasada britanică din Germania și a fost prins spionând pentru Rusia, a fost condamnat vineri la 13 ani și două luni de închisoare. David Ballantyne Smith, 58 de ani, a pledat vinovat pentru opt capete de acuzare, dar a susținut că nu a intenționat să facă rău nimănui. El își poate ispăși pedeapsa în Germania sau Marea Britanie, relatează Sky News.

Smith, care este originar din Paisley, Scoția, a susținut în instanță că era deprimat și singur și că bea până la șapte halbe de bere pe zi când a început să dezvăluie secrete de la ambasadă pentru, susține el, “a face de rușine ambasada”. În timpul pronunțării sentinței, judecătorul i-a respins cererile, spunând că “prin furnizarea unei cantități semnificative de material unei țări inamice, a prejudiciat interesele britanice”.

“Slujba ta era să te asiguri că ambasada și personalul acesteia sunt în siguranță. Aceasta a fost o încălcare clară a încrederii acordate în tine”, i-a spus judecătorul lui Smith. El a susținut că Smith a adunat “în mod persistent și relativ sofisticat” informații și a provocat anxietate și stres personalului ambasadei și familiilor acestora.

Rusia a acuzat vineri Statele Unite că încurajează Ucraina să escaladeze războiul, aprobând un eventual atac asupra Crimeei, și a avertizat că Washingtonul este acum implicat direct în conflict, pentru că “unii nebuni” visează să învingă Rusia.

Moscova a reacționat astfel la declarația subsecretarului american Victoria Nuland, conform căreia Statele Unite consideră că Peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014, ar trebui cel puțin demilitarizată și că Washingtonul sprijină atacurile ucrainene asupra țintelor militare din această peninsulă.

“Acum războinicii americani au mers mai departe: ei încurajează regimul de la Kiev să escaladeze și mai mult războiul”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, după ce reporterii i-au cerut să comenteze declarațiile lui Nuland.

“Ei livrează arme în cantități uriașe, oferă informații și participă direct la planificarea operațiunilor de luptă”, a mai spus Zaharova.

Diplomații occidentali și ruși consideră că Peninsula Crimeea, cu portul maritim Sevastopol, unde îşi are sediul flota rusă de la Marea Neagră, este cel mai mare potențial punct de aprindere al războiului ucrainean.

Autoritățile ucrainene le-au cerut locuitorilor rămași în Bahmut să părăsească orașul cât mai curând posibil.

“Fac un apel la civilii care se află încă în Bahmut… Trebuie să plecați imediat. Dacă respectați legile și dacă sunteți cetățeni patrioti, trebuie să plecați imediat”, a spus vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk.

Lupte aprige între forțele ruse și ucrainene au loc de luni de zile în jurul oraşului Bakhmut, din regiunea Donețk, acesta fiind un important nod de trafic şi obiectiv strategic.

Înainte de război, Bahmut avea 70.000 de locuitori, dar lunile de lupte i-au forțat pe cei mai mulți dintre locuitori să părăsească oraşul. Cu toate acestea, potrivit oficialilor ucraineni, aproximativ 6.000 de civili se mai află încă în Bahmut.

Ucraina a evacuat joi arhivele instituțiilor locale de stat din Bahmut. Pe de altă parte, forțele ruse au reușit să pună stăpânire pe trei din cele patru drumuri pe care armata ucraineană le folosea pentru a transporta întăriri și muniții în oraş.

Autoritățile ucrainene spun că rușii au ucis cinci civili, trei bărbați și două femei, în atacurile de lângă Bahmut. De asemenea, se spune că încă nouă persoane au fost rănite.

Potrivit ucrainenilor, civilii uciși aveau între 32 și 66 de ani.

Criza energetică cauzată de războiul Rusiei din Ucraina ar putea împinge 141 de milioane de oameni din întreaga lume în sărăcie extremă, potrivit unui raport publicat în jurnalul Nature Energy.

Cercetătorii din Țările de Jos, Regatul Unit, China și Statele Unite au modelat efectele creșterii prețurilor la energie în 116 țări și au descoperit că a crescut consumul în gospodării în medie cu până la 4,8%, pe măsură ce prețurile cărbunelui și gazelor naturale au crescut după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Raportul spune că gospodăriile mai sărace, care se confruntă deja cu o penurie severă de alimente, sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie din cauza costurilor mai mari ale energiei. Acestea sunt în mare parte în țări cu venituri mici.

Gospodăriile din țările cu venituri mai mari au simțit, de asemenea, impactul creșterii prețurilor la energie, dar au mai multe șanse să le poată absorbi în bugetele gospodăriilor, se arată în raport.