Război în Ucraina, ziua 39. Zelenski acuză Rusia de genocid. Procurorii ucraineni spun că 410 cadavre au fost găsite în apropierea Kievului. Update

Papa Francisc continuă să fie extrem de implicat în ceea ce privește drumul către pace în estul Europei. Suveranul Pontif şi-a exprimat duminică ”disponibilitatea” de a ajuta la stoparea focului în Ucraina şi a spus că este pregătit să meargă la Kiev.

”Sunt disponibil”, a spus Papa, la bordul avionului cu care se întorcea la Roma, după o vizită în Malta.

”Sfântul Scaun face tot posibilul” pentru a facilita o reglementare a conflictului, a spus el, precizând, totodată, că nu a vorbit direct cu preşedintele rus Vladimir Putin de la începutul conflictului.

Forțele ruse continuă să bombardeze orașele ucrainene din zona de est. Nu mai puțin de 7 persoane au fost ucise şi 34 au fost rănite într-un atac rusesc care a avut loc duminică într-o zonă rezidenţială din Harkov, cel mai mare oraş din această parte a Ucrainei, a anunțat Parchetul local, scrie NDTV.

”Ocupanţii ruşi au bombardat clădiri rezidenţiale din cartierul Slobodski din Harkov. Rezultatul, au fost avariate mai mult de zece case şi un depozit de troleibuze.

Potrivit informaţiilor preliminare, 7 persoane au fost ucise, 34 au fost rănite, printre care trei copii”, a precizat serviciul de presă al biroului procurorului regional.

7 Dead, 34 Wounded In Russian Strikes On Kharkiv City: Ukraine Prosecutor https://t.co/nU7TqPdNOi pic.twitter.com/rgLRKl26D9

— NDTV News feed (@ndtvfeed) April 3, 2022

După Bogdan Aurescu și Klaus Iohannis, a venit rândul premierului Nicolae Ciucă să condamne masacrul rușilor din orașele de lângă Kiev.

Într-un mesaj postat pe Twitter de Guvernul României, șeful Executivului cere ca justiţia internaţională să judece “crimele îngrozitoare” comise în Ucraina de “soldaţii ruşi“.

”Crimele îngrozitoare comise în Ucraina de soldaţii ruşi trebuie judecate şi pedepsite de justiţia internaţională. Copiii, femeile, civilii abuzaţi şi ucişi cu sânge rece aşteaptă să li se facă dreptate”, a spus premierul Ciucă.

PM @NicolaeCiuca: Crimele îngrozitoare comise în Ucraina de soldații ruși trebuie judecate și pedepsite de justiția internațională. Copiii, femeile, civilii abuzați și uciși cu sânge rece așteaptă să li se facă dreptate.

— GuvernulRomâniei (@GuvernulRo) April 3, 2022

Moscova insistă că trupele ruse nu sunt responsabile de atrocitățile din orașul Bucha. Duminică, Rusia a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta luni despre ceea ce a numit o ”provocare a radicalilor ucraineni” în oraşul Bucha, după ce Kievul a acuzat trupele ruse că au ucis civili acolo, transmite Agerpres.

”În lumina provocării flagrante a radicalilor ucraineni din Bucea, Rusia a cerut convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU”, a spus ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski.

Reamintim că Ucraina a acuzat Rusia de ”genocid”, afirmând că a descoperit cadavrele a 410 civili în regiunea Kiev recent eliberată de sub controlul forţelor ruse, în urma retragerii acestora.

Într-un nou mesaj video, de duminică seara, Volodimir Zelenski i-a invitat pe fostul cancelar german Angela Merkel și pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, voci importante în timpul summitului NATO de la București din 2008, să viziteze Bucha pentru a vedea la ce a dus politica de concesii față de Rusia.

”Îi invit pe doamna Merkel și pe domnul Sarkozy să viziteze Bucha și să vadă la ce a dus politica de concesii față de Rusia în ultimii 14 ani. Să vedeți cu ochii dumnevoastră ucrainenii torturați și uciși”, a spus liderul de la Kiev.

Președintele ucrainean a reamintit că astăzi se împlinesc 14 ani de la desfășurarea summitului NATO de la București, când a existat o șansă de a scoate Ucraina din ”zona gri” din estul Europei.

🇺🇦 #Zelensky : ” I invite Merkel and Sarkozy to come to #Bucha and see what the policy of 14 years of concessions towards Russia has led to.” pic.twitter.com/LnJJkG7ijR

— Geo World News (@GeoTienou) April 3, 2022

Pierderile înregistrate de Ucraina în urma invaziei militare ruse depășesc cifra de 565 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut de ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, anunță presa ucraineană.

Potrivit unei postări a lui Sviridenko în mediul online, pierderile suportate de Ucraina de la începutul războiului pot fi clasificate astfel:

• 119 miliarde de dolari – pierderi de infrastructură (aproape 8 mii km de drumuri, zeci de gări, aeroporturi distruse și avariate);
• 112 miliarde de dolari – pierderi ale Produsului Intern Brut în 2022;
• 90,5 miliarde de dolari – pierderi ale populației civile (10 milioane de metri pătrați de locuințe, 200 de mii de mașini, aprovizionare cu alimente pentru 5 milioane de oameni);
• 80 de miliarde de dolari – pierderi ale întreprinderilor și organizațiilor;
• 54 de miliarde de dolari – pierderea investițiilor directe în economia ucraineană;
• 48 miliarde de dolari – pierderi ale bugetului de stat.

”Trebuie subliniat că cifrele se schimbă în fiecare zi, și, din păcate, sunt în creștere. De aceea, Ucraina, în ciuda tuturor obstacolelor, va căuta să recupereze plățile de despăgubiri de la agresor. Atât prin hotărâri judecătorești, cât și prin transferarea bunurilor înghețate ale Rusiei către statul nostru.

Răul va fi pedepsit, cu siguranță, iar Rusia va simți povara propriilor sale acțiuni criminale pe teritoriul Ucrainei”, a spus ministrul Economiei de la Kiev.

Klaus Iohannis a transmis, duminică seară, pe contul său de Twitter, un mesaj de condamnare după ce în spațiul public au apărut imagini cu oameni decedați pe străzile din orașul ucrainean Bucha.

”Invazia Rusiei în Ucraina are consecințe teribile, de neînchipuit – imaginile din Bucea și alte orașe din Ucraina trebuie să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume că trebuie să oprim această agresiune ilegală și că toți cei găsiți vinovați trebuie să plătească!

Justiția internațională ar trebui să prevaleze!”, a scris președintele în mediul online.

The Russian invasion of Ukraine has terrible, unspeakable consequences – the images of Bucha&other towns in 🇺🇦 must be a reminder for the whole world that we must stop this illegal aggression and that all those found responsible must pay! The international justice should prevail!

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 3, 2022

În ultimele zile, prizonierii de război atât din Ucraina, cât și cei din Rusia s-au întors în țările lor după ce au fost reținuți în timpul luptelor.

Deputatul Alina Mykhailova a distribuit pe Twitter imagini cu prizonierii de război ucraineni, afirmând că, în schimbul unor prizonieri de război ruși, 86 de soldați ucraineni, inclusiv 15 femei, au fost eliberați din captivitate.

Cele 15 femei prizonieri care au fost eliberate au fost tunse de invadatori, notează Republic World.

⚡️ Russian military shaved captured Ukrainian female soldiers’ heads.

The 15 women were among the 86 Ukrainian soldiers released from Russian captivity on April 1 in prisoner exchange.

Source: Dmytro Lubinets, head of the human rights committee in Ukraine’s parliament. pic.twitter.com/DHzGZLZt8s

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) April 3, 2022

Un consilier al Ministerului de Externe al Ucrainei și al Statului Major, Liubov Tsibulska a numit tunsul femeilor ținute prizoniere o ”mișcare nazistă”.

România, prin vocea ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, cere ca autorii atrocităţilor comise în Ucraina în urma agresiunii ruse să fie traşi la răspundere de Curtea Internaţională de Justiţie.

”Condamn cu tărie atrocităţile oribile comise în Bucea şi în alte oraşe din Ucraina ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Toţi autorii unor astfel de crime internaţionale trebuie să fie traşi la răspundere de Curtea Internaţională de Justiţie.

România sprijină pe deplin o anchetă amănunţită făcută de Curtea Internaţională de Justiţie”, a scris Aurescu, duminică, pe Twitter. Mai multe detalii, AICI.

Procurorii ucraineni care investighează posibile crime de război comise de Rusia au identificat 410 cadavre în orașele din apropierea Kievului. Până în prezent, 140 dintre ele au fost examinate.

Anunțul a fost făcut la televiziunea publică de procurorul general Irina Venediktova.

Aceasta a adăugat că procurorii, anchetatorii și experții criminaliști au fost în permanență de serviciu la biroul criminalistic pentru a efectua examinări ADN, autopsii și selectarea probelor de ADN.

”Oamenii sunt speriați, obosiți și chinuiți, au trăit zile de groază. Acest lucru necesită și timp și o abordare profesionistă pentru a înregistra totul corect și a nu pierde șansa de a găsi și pedepsi făptașii”, a subliniat Venediktova, conform Ukrinform.

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat că ”atacurile josnice ale Rusiei împotriva civililor nevinovați din Irpin și Bucha” sunt ”încă o dovadă că Putin și armata sa comit crime de război în Ucraina”.

”Nicio negare sau dezinformare din partea Kremlinului nu poate ascunde ceea ce știm cu toții că este adevărul: Putin este disperat, invazia sa eșuează, iar hotărârea Ucrainei nu a fost niciodată mai puternică.

Voi face tot ce-mi stă în putere pentru a înfometa mașina de război a lui Putin. Ne intensificăm sancțiunile și sprijinul militar, precum și consolidarea pachetului de sprijin umanitar pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie pe teren”, a spus prim-ministrul Marii Britanii, citat de Sky News.

Boris Johnson a adăugat că Marea Britanie a fost în prima linie în susținerea anchetei Curții Penale Internaționale privind atrocitățile comise în Ucraina.

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a anunțat că este șocată de masacrul comis de invadatorii ruși în orașul ucrainean Bucha și a anunțat că decretează zi de doliu național în memoria victimelor de până acum ale războiului din Ucraina.

”Suntem şocaţi, alături de o lume întreagă, de masacrul din oraşul Bucea”, a scris Maia Sandu într-o postare publicată pe pagina ei de Facebook.

Președinta de la Chișinău a mai anunţat că luni, 4 aprilie, va fi ”zi de doliu naţional” în memoria tuturor vieților nevinovate pierdute, în ultimele 39 de zile, în Ucraina.

”Moldova condamnă cu fermitate aceste crime împotriva umanităţii, la fel cum condamnă acest război ilegal şi neprovocat, declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei”, a adăugat șefa statului moldovean.

De la începutul invaziei Rusiei, aproximativ 537.000 de cetățeni ucraineni s-au întors în țara lor, anunță Serviciul de Frontieră de Stat al statul vecin, conform Interfax.

”În ultima săptămână, 144.000 de oameni au părăsit Ucraina. Aproximativ 88.000 au sosit în Ucraina. În general, de la începutul agresiunii Federației Ruse, aproximativ 537.000 dintre compatrioții noștri s-au întors în Ucraina”, a anunțat Ministerul de Interne de la Kiev.

Ministerul rus al Apărării a negat acuzațiile Ucrainei conform cărora sute de civili au fost uciși de soldații ruși în Bucha, scrie Sky News.

Kremlinul spune că numeroasele fotografii și videoclipuri publicate de Ucraina au fost o ”provocare”, argumentând că toate unitățile sale au părăsit orașul miercuri.

Rusia spune că tot ceea ce arată ucrainenii din Bucha, poze și clipuri, sunt de fapt o ”piesă de teatru a Kievului, pusă în scenă pentru presa occidentală”.

”Fotografiile și filmările de la Bucha sunt o altă piesă de teatru a regimului de la Kiev pusă în scenă pentru presa occidentală, așa cum a fost cazul la Mariupol cu ​​maternitatea, precum și în alte orașe”, se arată într-un comunicat al Kremlinului. Mai multe detalii, AICI.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de genocid în Ucraina, după ultimele informații venite din zone ca Bucha și Irpin, unde invadatorii ar fi ucis mai mulți civili.

”Da, este un genocid. Eliminarea întregii naţiuni şi a întregului popor. Suntem cetăţeni ai Ucrainei. Putem avea peste 100 de naţionalităţi. Este vorba de distrugerea şi exterminarea tuturor acestor naţionalităţi”, a declarat liderul de la Kiev într-un interviu pentru postul american de televiziune CBS.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Zelenski readuce aminte comunității internaționale de momentul Summitului NATO de la București din 2008, atunci când s-a pus problema aderării Ucrainei la Alianța Occidentală.

Președintele ucrainean spune că o decizie favorabilă la acea dată putea opri forțele ruse în a mai comite crimele din prezent.

💬@ZelenskyyUa: Bucharest, NATO Summit Declaration. April 3, 14 years ago. There was a chance to prevent, so that 🇷🇺 didn’t come. Bucha, Kyiv region. Now. 🇷🇺 has come.

Mothers of 🇷🇺 soldiers should see that. See what bastards you’ve raised. Murderers, looters, butchers. pic.twitter.com/0ngZnNNZTT

— Defence of Ukraine (@DefenceU) April 3, 2022

În aceeași postare, Zelenski transmite un mesaj extrem de dur pentru mamele soldaților ruși care ar fi vinovați de atrocitățile din Bucha.

”Mamele soldaților ar trebui să vadă asta (n.r. cadavrele de pe străzi). Să vadă ce nenorociți au crescut. Ucigași, jefuitori, măcelari”.

Trupele ruse au lansat noi atacuri cu rachete asupra orașului Vasilkov, situat la circa 50 de km de Capitala Kiev.

Potrivit Ukrinform, care citează informații ale Comandamentului Aerian Central, mai mulți oameni au fost răniți. Nu s-au oferit detalii suplimentare. 

Presa din Ucraina precizează că această zonă a fost bombardată de rachete ruse și în urmă cu o lună.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a comentat imaginile cu civilii morți din orașul Bucha. Oficialul american spune că acestea sunt ca o ”lovitură în stomac”.

Într-un interviu la CNN, diplomatul avertizează că aceste atacuri îndreptate către populație ”trebuie să înceteze”.

”Nu putem normaliza acest lucru. Este realitatea a ceea ce se întâmplă în fiecare zi, atât timp cât brutalitatea Rusiei împotriva Ucrainei continuă”, a spus şeful diplomaţiei americane.

“We can’t become numb to this.”

Secretary of State Antony Blinken responds to images of horror in Bucha outside Kyiv, Ukraine, where bodies of Ukrainian civilians littered the streets amid the destruction left by Russian forces. pic.twitter.com/kODcIkRRqQ

— CNN (@CNN) April 3, 2022

În ceea ce privește repoziționarea rușilor din zona Kiev, Blinken spune că este prea devreme să vorbim de o retragere.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarată că crimele asupra civililor imputate armatei ruse la Bucea, în apropiere de Kiev, sunt ”oribile”. Oficialul ALianței a denunţat ”o brutalitate fără precedent în Europa în ultimele decenii”.

”Este absolut inacceptabil ca civilii să fie luaţi drept ţinte şi ucişi. Acest lucru scoate în evidenţă importanţa de a pune capăt războiului”, a spus el la postul american de televiziune CNN.

Pus să comenteze retragerea trupelor ruse din regiunea Kiev, despre care forţele ucrainene au spus că au recucerit-o, Stoltenberg s-a arătat prudent.

Mai multe state europene, precum și liderii instituțiilor UE, condamnă ”atrocitățile” comise de armata rusă în orașul Bucha. Oficialii solicită o anchetă independentă pentru ca autorii acestor crime de război să fie aduși în fața justiției.

”Şocat de imaginile obsedante ale atrocităţilor comise de armata rusă în regiunea eliberată a Kievului”, a scris Charles Michel, preșdintele Consiliului European, pe contul său de Twitter.

Shocked by haunting images of atrocities committed by Russian army in Kyiv liberated region #BuchaMassacre

EU is assisting #Ukraine & NGO’s in gathering of necessary evidence for pursuit in international courts.

Further EU sanctions & support are on their way.

Слава Україні!

— Charles Michel (@eucopresident) April 3, 2022

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a spus, tot pe Twitter, că este ”Consternată de rapoartele privind ororile de nedescris din zonele din care Rusia se retrage. Este nevoie urgentă de o anchetă independentă. Autorii crimelor de război vor fi trași la răspundere”.

Mesaje foarte dure au venit și de la Paris și Berlin. Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a condamnat ceea ce el a numit ”abuzurile masive” comise de forțele ruse în Ucraina în ultimele săptămâni.

El s-a referit în mod special la devastările lăsate în urmă la Bucha, unde autoritățile ucrainene spun că a avut loc un ”masacru” deliberat.

Le Drian a spus că aceste abuzuri constituie crime de război și că Franța va colabora cu autoritățile ucrainene și cu Curtea Penală Internațională pentru a-i judeca pe cei responsabili.

Și Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei, a declarat că Rusia trebuie să plătească pentru ”crimele de război” din orașul ucrainean Bucha.

”Imaginile de la Bucha sunt insuportabile, violența fără margini a lui Putin urcide familii nevinovate și nu cunoaște granițe”, a scris aceasta pe Twitter.

Mai multe rachete trase de ruşi au lovit oraşul Nikolaev de la Marea Neagră, conform autorităţilor ucrainene.

Atacul vine în contextul în care forţele Kremlinului au intensificat bombardamentele în sudul Ucrainei. Rafinăria din Kremenciug ar fi fost distrusă de ruşi, conform guvernatorului Dmitro Lunin,

Presa rusă anunţă că două explozii puternice au fost auzite în oraşul Belgorod, la graniţa cu Ucraina, locul în care un depozit de combustibil ar fi fost bombardat de armata ucraineană. cu 2 zile în urmă.

Un martor a declarat că exploziile au fost atât de puternice încât ferestrele locuinţei ei din Belgorod au trepidat, relatează Agerpres.

Cauza exploziilor nu este, până acum, cunoscută.

Grupul de hackeri Anonymous a anunțat duminică o listă cu datele personale ale celor 120.000 de soldați ruși trimiși de Vladimir Putin să lupte în războiul împotriva Ucrainei.

În contextul în care în ultimele zile au început să apară tot mai multe dovezi cu privire la crimele comise de soldații ruși în localitățile pe care le-au ocupat în jurul Kievului, grupul Anonymous susține că toți militarii ruși ar trebui judecați pentru crime de război.

„Toţi soldaţii care au participat la invadarea Ucrainei ar trebui să fie judecaţi de un tribunal pentru crime de război”, scriu cei de la Anonymous într-un mesaj postat pe canalul de Twitter al grupului.

Statement: Personal data of 120,000 Russian soldiers fighting in Ukraine was leaked –
https://ddosecrets[.]com/wiki/Russian_soldier_leak
All soldiers participating in the invasion of Ukraine should be subjected to a war crime tribunal.

— Anonymous (@YourAnonNews) April 3, 2022

Armata rusă a anunţat că va deschide duminică mai multe coridoare de evacuare pentru străinii blocați în Mariupol şi Berdiansk, oraşele din sud-estul Ucrainei ce au fost supuse unor bombardamente intensive în ultimele săptămâni.

General-maiorul Mihail Mizinţev a precizat că cetăţenii străini vor putea părăsi Mariupol şi să se îndrepte către Berdiansk, în timp ce cei aflaţi în Berdiansk vor putea să părăsească orașul fie pe cale terestră, către Crimeea, fie prin zonele controlate de ucraineni, a transmis agenţia de presă rusă TASS.

„În conformitate cu solicitarea preşedintelui Republicii Turcia adresată preşedintelui Federaţiei Ruse, s-a luat decizia de a oferi asistenţă totală în evacuarea cetăţenilor străini ţinuţi ostatici de militanţii rămaşi din batalioanele naţionaliste, în anumite zone din Mariupol”, a spus generalul rus.

„Federaţia Rusă este pregătită să garanteze intrarea navelor implicate în evacuare în portul Berdiansk şi ieşirea din acesta în conformitate cu normele dreptului maritim internaţional”, a mai precizat Mihail Mizinţev.

Cetăţenii străini avuţi în vedere pentru această evacuare umanitară sunt în mare parte personal navigant al unor nave de transport blocate în ambele porturi de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

Şeful Administrației Militare de Stat Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul, a declarat că forţele ruse au folosit sisteme Smech, rachete cu lansare multiplă interzise prin convenţia de la Geneva.

Krivoi Rog a fost bombardat sâmbătă seara, iar ruşii ar fi lovit zone rezidenţiale în care a fost efectuată evacuarea civililor cu rachete şi muniţie cu dispersie, conform spuselor autorităţilor ucrainene.

Armata ucraineană anunţă că a ucis în jur de 18.000 de soldaţi ruşi, transmiţând, totodată, bilanţul distrugerilor făcute forţelor ruse. De menţionat că informaţiile nu au fost verificate independent.

Bilanţul daunelor făcute de ucraineni ruşilor:

• 18.000 de soldați ruși uciși
• 644 de tancuri distruse
• 1830 de blindate
• 325-105 sisteme ale artileriei
• 143-134 de avioane și elicoptere

Armata regimului de la Kiev a mai anunţat şi că a distrus un camion rusesc cu maşini de spălat furate din locuinţele ucrainene.

Autoritățile de la Kremlin au transmis duminică că tratativele de pace nu au progresat suficient pentru o întâlnire la cel mai înalt nivel între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Moscova susține că poziția sa față de statutului Crimeei şi Donbasului rămâne neschimbată.

„Proiectul de acord nu este gata pentru trimiterea la o întâlnire la vârf”, a declarat negociatorul şef al Rusiei, Vladimir Medinski.

„Repet iar şi iar: poziţia Rusiei privind Crimeea şi Donbas rămâne NESCHIMBATĂ”, a scris oficialul rus pe canalul său de Telegram, subliniind că Moscova doreşte o Crimee rusă şi un Donbas independent.

Într-o postare pe canalul său de Telegram, oficialul militar ucrainean Vladislav Nazarov a precizat că până în acest moment nu au fost înregistrate victime în urma atacului cu rachete asupra Odesei.

Nazarov a precizat însă că infrastructura critică a fost avariată, dar nu a oferit mai multe detalii.

„Unul din elementele infrastructurii critice a fost lovit în această dimineață. În acest moment, situația este sub control, echipele de salvare au intervenit la fața locului”, a precizat și Serhii Bratchuk, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa.

Autoritățile locale au confirmat atacul cu rachete asupra orașului Odesa, precizând că mai multe rachete au fost doborâte de apărarea anti-aeriană și că în unele cartiere ale orașului au izbucnit mai multe incendii.

Ministerul Apărării britanic a transmis duminică că minele din regiunea Mării Negre reprezintă un risc serios pentru activitatea maritimă din această regiune.

„Cu toate că originea acestor mine rămâne neclară, prezența lor se datorează în mod cert ca urmare a acțiunilor marinei ruse în regiune, și demonstrează cum invazia declanșată de Rusia afectează interese civile și neutre”, a transmis Ministerul Apărării de la Londra.

Serviciile de informaţii ale armatei britanice susțin că forţele navale ruse continuă blocada coastei ucrainene a Mării Negre şi a Mării Azov, împiedicând autorităţile de la Kiev să se reaprovizioneze pe cale maritimă.

„Rusia are în continuare capacitatea de a încerca o debarcare, dar o astfel de operaţiune are un potenţial de risc tot mai mare, dat fiind că forţele ucrainene au avut suficient timp la dispoziţie pentru a se pregăti pentru o astfel de situaţie”, a mai transmis pe Twitter Ministerul Apărării britanic.

Statele baltice au încetat să mai importe gaze naturale ruseşti care „nu au mai fost furnizate în Letonia, Estonia şi Lituania de la 1 aprilie”, a precizat sâmbătă şeful companiei letone de stocare Conexus Baltic Grid, transmite AFP.

„Cu ani în urmă, ţara mea a luat decizii care ne permit în prezent să rupem cu uşurinţă legăturile energetice cu agresorul”, a spus Uldis Bariss, CEO al Conexus Baltic Grid.

„Dacă noi putem face asta, o poate face şi restul Europei!”, a mai precizat acesta.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a îndemnat restul Uniunii Europene să urmeze exemplul ţărilor baltice: „Din această lună, nu mai există gaz rusesc în Lituania”, a precizat el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimtri Peskov, a declarat sâmbătă seara, în cadrul unui interviu acordat unui post de televiziune din Belarus că negocierile cu o Ucraină „ostilă” nu au fost ușoare, însă a subliniat că este important ca ele să continue.

„Ucraina este un stat foarte dificil, foarte dificil pentru noi. Este ostilă faţă de noi. Important este că discuţiile continuă, în Istanbul sau în altă parte”, a afirmat oficialul rus.

Acesta a precizat că Rusia ar dori ca negocierile să continue în Belarus, dar Kievul se opune acestei idei.

Peskov a mai afirmat că Moscova a lansat invazia pentru a „salva” două regiuni estice capturate de separatiştii sprijiniţi de Rusia în 2014 şi a subliniat că el este convins că limba rusă va fi reaşezată la locul cuvenit în ţară.

Serviciile militare de informaţii britanice au transmis sâmbătă seară că apărarea anti-aeriană a Ucrainei continuă să reprezinte o provocare semnificativă pentru aviația rusă.

„Ucraina continuă să reprezinte o provocare semnificativă pentru operaţiunile aeriene şi cu rachete ruseşti. Drept urmare, aeronavele ruseşti sunt încă vulnerabile la sistemele de apărare aeriană cu rază scurtă şi medie de acţiune”, a transmis Ministerul Apărării din Marea Britanie în analiza zilnică pe care o face asupra evoluției războiului din Ucraina.

Serviciile militare de informaţii britanice susțin că Rusia nu a reuşit să obţină controlul spaţiului aerian din cauza incapacităţii sale de a găsi şi distruge sistemele de apărare aeriană ucraineană.

„Această inabilitate a afectat în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a sprijini înaintarea forţelor sale terestre pe mai multe fronturi”, susține Ministerul Apărării din Marea Britanie.

O serie de explozii au fost auzite în orașul Odesa în primele ore ale dimineții, transmite Reuters, care precizează că atacul nu a fost confirmat încă de către autoritățile ucrainene.

Pe rețelele de socializare au apărut mai multe înregistrări cu o serie de explozii care, potrivit relatărilor, ar fi fost provocate de un atac cu rachete Kaliber lansate din Marea Neagră. Din primele informații ar fi fost lovit un depozit de combustibil din aproprierea orașului dar și o serie de instalații militare aflate în apropierea centrului Odesei.

Multiple Strikes are being reported this morning in the Ukrainian Coastal City of Odessa, there are Claims that a Fuel Depot and a number of Military Positions near the City Center have been Struck by Russian 3M-54 Kaliber Cruise Missiles fired from over/in the Black Sea. pic.twitter.com/EhTeY80rU8

— OSINTdefender (@sentdefender) April 3, 2022

În alte înregistrări se poate observa fumul gros de la un depozit de combustibil, aparent lovit de rachetele rusești.

Fuel storage terminals in Odessa are on fire, after multiple missile strikes early this morning hit the port area of the southern Ukrainian city. We counted at least five separate impact points, having been woken by large explosions that were felt across Odessa. @GMB @itvnews pic.twitter.com/a3X2LI7cGF

— Richard Gaisford (@richardgaisford) April 3, 2022

Negociatorul ucrainean David Arakhamia a declarat că partea rusă a acceptat verbal propunerile cheie ale Kievului, susținând că acum condițiile sunt favorabile pentru o evenutală întâlnire între preşedintele Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, întâlnire ce ar putea avea loc, cel mai probabil, în Turcia.

Potrivit oficialului ucrainean principalul obstacol rămas vizează situația Peninsulei Crimeea, anexată de Federația Rusă în 2014.

„Federaţia Rusă a dat un răspuns oficial tuturor punctelor, şi anume că acceptă poziţia (ucraineană), cu excepţia chestiunii Crimeei (anexată de Rusia în 2014)”, a precizat Arakhamia, care însă a subliniat că, deşi „nu a existat nicio confirmare oficială în scris”, partea rusă a transmis acest lucru „verbal”.

Oficialul ucrainean a mai precizat că Moscova a convenit în cadrul discuţiilor că un referendum privind neutralitatea Ucrainei „va fi singura cale de ieşire din această situaţie”. Întrebat ce s-ar întâmpla în cazul în care populația Ucrainei ar vota împotriva acestei propuneri, oficialul ucrainean a precizat: „Fie vom reveni la starea de război, fie ne vom întoarce la noi negocieri”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, în obişnuitul său mesaj transmis noaptea, că trupele ruseşti vor să captureze regiunea Donbas şi sudul Ucrainei.

„Suntem conştienţi că inamicul are rezerve pentru a creşte presiunea în est. Care este obiectivul trupelor ruseşti? Vor să captureze atât Donbasul, cât şi sudul Ucrainei. Care este obiectivul nostru? Să ne apărăm pe noi înşine, libertatea noastră, teritoriul nostru şi poporul nostru”, a spus Volodimir Zelenski.

După ce a subliniat faptul că trupele ucrainene au recâştigat controlul în zone din Kiev şi Cernigău, președintele Zelenski l-a criticat dur pe actualul premier al Ungariei, Viktor Orban, despre care a spus că este singurul din Europa care l-a susţinut deschis pe Putin.

„Toată Europa încearcă să oprească războiul, să readucă pacea. Atunci de ce este Budapesta opusă întregii Europe? De ce este împotriva tuturor țărilor civilizate? Pentru ce? Este ceea ce se cheamă onestitatea pe care Viktor Orban a pierdut-o. Probabil că a pierdut-o undeva printre contactele sale cu Moscova”, a mai spus președintele Zelenski.