Război în Ucraina, ziua 90. Cancelarul german, noi critici pentru Putin. Sondaj: Ucrainenii nu vor să cedeze teritorii către Rusia, în schimbul obţinerii păcii

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, l-a criticat pe Vladimir Putin pentru decizia acestuia de a “un război foarte brutal” în Ucraina, numind-o o “abordare imperialistă”.

Într-un interviu acordat Deutsche Welle, cancelarul a dezvăluit că i-a spus liderului rus, în timpul discuţiilor avute, că sancţiunile economice vor avea un efect drastic asupra economiei Rusiei.

“Vor da înapoi în oportunitățile lor de dezvoltare economică timp de zeci de ani, vor suferi și suferă, iar pentru a ieși din asta, [Putin] trebuie să oprească războiul”, a spus Scholz.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, acuză regimul de la Kiev că a angajat mii de mercenari străini pentru a lupta pentru Ucraina.

“Consilierii militari și angajații companiilor militare private sunt trimiși în țară, iar numărul mercenarilor străini a depășit 6.000 de persoane”, a declarat Șoigu, marți, în cadrul unei ședințe a Consiliului miniștrilor apărării al CSTO, relatează Interfax.

Ministrul lui Putin a mai spus şi că “temându-se de înfrângerea trupelor ucrainene, Occidentul a organizat de urgență furnizarea de arme letale”.

Un sondaj publicat marţi de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev arată 82% din ucraineni sunt împotriva cedării unor teritorii către Rusia, în schimbul obţinerii păcii, chiar dacă asta înseamnă prelungirea războiului.

10% dintre cei chestionaţi au fost de părere că Ucraina ar putea renunţa la unele teritorii pentru a se ajunge la pace, în vreme ce 8% nu au răspuns sondajului.

Forțele ruse au finalizat îndepărtarea minelor din portul Mariupol de la Marea Azov, a anunțat Ministerul rus al Apărării.

La începutul războiului, Rusia a acuzat Ucraina că a pus mine pentru a proteja porturile și a spus că câteva sute de explozivi s-au rupt din cabluri și s-au îndepărtat – Kievul a respins ulterior acest lucru drept dezinformare.

„Minele au fost îndepărtate de pe teritoriul portului și din apele din apropiere”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Rusia și-a declarat victoria săptămâna trecută la Mariupol, după lupta care a durat luni de zile pentru cucerirea orașului-port ucrainean.

Ultimii luptători care apărau combinatul siderurgic Azovstal din oraș s-au predat, la câteva luni după ce trupele fuseseră ascunse în uriașul complex, împiedicând Rusia să stabilească controlul complet asupra orașului.

Moscova a decis arestarea în lipsă a Veronikai Belotserkovskaia, blogger și autor de cărți de bucate pentru că a încălcat legile lui Vladimir Putin care interzic „nerespectarea” guvernului și armatei Rusiei.

Belotserkovskaia, în vârstă de 51 de ani, nu mai locuiește în capitala Rusiei și nici nu mai locuiește în țară. Femeia locuiește în Franța, iar arestarea în lipsă înseamnă că riscă urmărirea penală dacă se întoarce vreodată în Rusia.

Vedeta de pe rețelele sociale, care are aproape 950.000 de urmăritori pe Instagram, a fost trecută anterior pe lista de urmăriți federali a Rusiei, după ce a distribuit o serie de postări în care l-a acuzat pe președintele Putin că i-a transformat pe „băieții cu vârste între 18 și 20 de ani… în carnea de tun a ambițiilor lui imperialiste” prin trimiterea lor în războiul cu Ucraina.

 

 

 

 

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Ника Белоцерковская (@belonika)

Născută la Odesa, Belotserkovskaia este bine cunoscută în înalta societate din Moscova, numărând mulți oameni din lumea socială printre prietenii apropiați.

În martie, ea a devenit unul dintre cei trei ruși acuzați în temeiul noilor legi care presupun o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare, marcând o escaladare a represiunii de către Kremlin împotriva retoricii anti-război.

Columbia va trimite o echipă de militari în Europa pentru a instrui trupele ucrainene cu privire la deminare, a anunțat Ministerul columbian al Apărării pe site-ul oficial.

Ministrul apărării, Diego Molano Aponte, a declarat într-un Tweet că unsprezece ingineri militari columbieni vor călători într-o țară europeană vecină nedezvăluită – care este membră NATO – pentru a instrui o parte dintre soldații ucraineni cu privire la modul de perfecționare a procedurilor tactice de îndepărtare a minelor și a altor explozivi.

Columbia este una dintre cele mai puternic minate țări din lume. Decesele și rănile sunt încă banale, o consecință a deceniilor de lupte dintre guvern și grupurile armate.

Forțele ruse au preluat controlul asupra orașului Svitlodarsk din districtul Bakhmut din regiunea Donețk, potrivit oficialilor ucraineni și Republicii Populare Donețk – o zonă controlată de rebeli din estul Ucrainei, formată din separatiști pro-ruși.

Armata rusă a intrat în oraș mai devreme în această dimineață, a declarat șeful administrației militare ucrainene Svetlodar, Serghei Goșko, unui post de radio ucrainean.

„În prezent, își agăță cârpa pe clădirea administrativă”, a spus Goshko, referindu-se la steagul Rusiei.

Înainte de începerea războiului, Svitlodarsk avea o populație de 11.000 de oameni.

Ofensiva rusă din regiunea Donbas a Ucrainei este ”cea mai mare de pe pământ european de la al Doilea Război Mondial”, potrivit ministrului de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba.

Kuleba le-a cerut aliaților vestici să accelereze aprovizionarea țării sale cu arme și muniție, în special sisteme de lansare de rachete multiple (MLRS), artilerie cu rază lungă de acțiune și transportoare blindate de personal (APC).

Too early to conclude that Ukraine already has all the arms it needs. Russian offensive in the Donbas is a ruthless battle, the largest one on European soil since WWII. I urge partners to speed up deliveries of weapons and ammunition, especially MLRS, long-range artillery, APCs.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) May 24, 2022

”Ofensiva rusă din Donbas este o bătălie nemiloasă”, a scris Kuleba pe Twitter, adăugând că este prea devreme pentru a concluziona că Ucraina are deja toate armele de care are nevoie.

Opozantul puterii de la Kremlin, Alexei Navalnîi, l-a criticat dur pe Vladimir Putin, într-o audiere în instanţă transmisă în direct, numindu-l drept un ”nebun” care a început un ”război absurd” în Ucraina, bazat pe minciuni.

”Acesta este un război absurd pe care Putin l-a început. E un conflict construit pe minciuni”, a spus liderul opoziției ruse, conform BBC.

”Un nebun și-a băgat ghearele în Ucraina și nu știe nimeni ce vrea să facă cu acest stat … acest hoț nebun”, a mai spus Navalnîi despre Putin.

O serie de delegați importanți din Suedia și Finlanda urmează să sosească în Turcia marți seară pentru discuții cu ministerul de externe despre cererile statelor scandinave de aderare la NATO.

Recent, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că niciuna dintre cele două țări nu ar trebui să se obosească să viziteze Ankara pentru a încerca să convingă Turcia că pot face parte din Alianță.

Fără sprijinul tuturor membrilor NATO, inclusiv Turcia, Suedia și Finlanda nu pot adera la alianța militară.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, spune că Moscova ar putea în considerare ofertele Occidentului pentru restabilirea legăturilor, dar deocamdată se va concentra pe dezvoltarea relațiilor cu China.

Într-o declarație făcută marți, șeful diplomației de la Kremlin a acuzat țările occidentale că îmbrățișează ”rusofobia” de când Moscova și-a lansat ”operațiunea militară specială” în Ucraina, notează BBC.

”Dacă Occidentul dorește să facă pași noi în ceea ce privește reluarea relațiilor, atunci ne vom gândi serios dacă răspundem solicitărilor”, a spus Lavrov.

Rusia ”trebuie să înceteze să mai fie dependentă în vreun fel de aprovizionarea venită din Occident”, a adăugat el.

”Scopul Moscovei este acum de a dezvolta în continuare legăturile cu China”, a adăugat Lavrov.

Danemarca s-a angajat să furnizeze rachete Harpoon Ucrainei, care încearcă să respingă blocada impusă de marina rusă în portul Odesa, vital pentru exporturile de cereale din Ucraina, a anunţat şeful Pentagonului, Lloyd Austin.

În total, circa 20 de ţări s-au angajat să furnizeze arme suplimentar Ucrainei pentru a face faţă forţelor ruse la a doua întâlnire a “Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, a anunţat secretarul de stat american al Apărării, Lloyd Austin, conform Sky News.

“Întâlnirea de astăzi s-a derulat bine”, a declarat el. “Multe ţări vor dona muniţie pentur artilerie, sisteme de apărare de coastă, tancuri şi alte vehicule blindate care sunt indispensabile” pentru armata de la Kiev, a adăugat el. 

Printre materialele care vor fi livrate Ucrainei, Danemarca s-a angajatsă trimită în special un sistem de rachete anti-navă Harpoon, unul dintre cele mai sofisticate care fac parte din marina ţărilor occidentale. 

Harpoon este de obicei transportat la bordul navelor de război sau submarinelor, sau chiar a bombardierelor, dar Danemarca este singura ţară care a achiziţionat versiunea modificată a acestui lansator de rachete care este instalat pe un camion şi devine astfel o baterie de apărare de coastă.

Echipat cu un radar autonom şi un sistem de navigaţie sofisticat, Harpoon zboară la altitudine joasă pentru a evita radarele inamice. Potrivit constructorului său Boeing, este capabilă să atingă o ţintă pe mare sau terestru cu o rază de acţiune ce poate ajunge de la 125 la mai mult de 300 de km în funcţie de versiune.  

Secretarul american al Apărării nu a precizat armamentul pe care Statele Unite îl va furniza Ucrainei după aprobarea de către Congres a unui ajutor suplimentar pentru Ucraina de 40 de miliarde de dolari.

Întrebat despre posibilitatea furnizării Kievului de baterii de artilerie Himars (Sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate) de ultimă generaţie, el a remarcat că nevoile Ucrainei nu s-au schimbat în această etapă: artilerie, tancuri, drone şi muniţie.

“Toată lumea de aici înţelege mizele acestui război şi trec cu mult dincolo de Europa”, a adăugat el. “Agresiunea rusă este un afront la adresa ordinii internaţionale”. 

Himar-urile au o autonomie de la 70 la 150 km, cu mult superioară bateriilor de obuzier M777 a căror rază de acţiune efectivă nu depăşeşte 40 km

Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a spus că Kievul este pregătit pentru un schimb de prizonieri cu Rusia “chiar şi mâine” şi i-a îndemnat pe aliaţii săi să pună presiune pe Moscova.

“Schimbul de oameni – aceasta este o chestiune umanitară astăzi şi o decizie foarte politică care depinde de sprijin din multe state”, a spus Zelenski într-o legătură video cu cei prezenţi la Forumul Economic Mondial de la Davos.  

“Este important… să facem presiuni politice la orice nivel, prin afaceri puternice, prin închiderea afacerilor, embargoul petrolului… şi prin aceste ameninţări intensifică activ schimbul oamenilor noştri cu militari ruşi. Nu avem nevoie de militari ruşi, avem nevoie doar de ai noştri”, spuse Zelenski. “Suntem pregătiţi pentru un schimb chiar şi mâine”. 

Zelenski a spus că Ucraina a implicat Naţiunile Unite, Elveţia, Israel şi “multe, multe ţări”, dar procesul a fost foarte complicat.

Câteva mii de oameni sunt în captivitate după ce Rusia a capturat oraşul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei şi ca urmare a bătăliei din regiunea estică Donbas, a spus el.

Rusia a trimis mii de militari în Ucraina în 24 februarie pentru ceea ce ea numeşte o “operaţie specială” de demilitarizare a vecinului său şi a dezrădăcinării naţionaliştilor periculoşi – afirmaţii respinse de Kiev şi de ţările occidentale ca pretexte false pentru acapararea de pământ.

În ultimele săptămâni, militarii ruşi au încercat să încercuiască forţele ucrainene şi să ocupe complet Lugansk şi Doneţk, provinciile care alcătuiesc regiunea Donbas, unde Moscova se bazează pe luptători separatişti