Războiul lui Putin își pierde rapid din popularitate printre ruși. Sondajul prezentat de Aleksei Navalnîi

Într-o serie de postări pe Twitter, Aleksei Navalnîi a prezentat rezultatele unei cercetări sociologice care a arătat percepția locuitorilor Moscovei privind războiul din Ucraina. Navalnîi crede că declinul accelerat al susținerii față de acțiunile lui Vladimir Putin fac și mai necesare protestele de stradă împotriva războiului.

O schimbare radicală în numai câteva zile

„Dacă rușii susțin războiul hidos pe care Putin îl poartă împotriva Ucrainei este o chestiune de maximă importanță politică. Răspunsul la această întrebare va defini în linii mari locul Rusiei în istoria secolului 21. Una este dacă Putin ucide civili ucraineni și distruge infrastructură critică având aprobarea deplină a cetățenilor ruși și cu totul altceva dacă demersul sângeros al lui Putin nu este susținut de societate”, a scris Navalnîi pe Twitter.

Sondajul a fost realizat de Fundația Anti-Corupție (FBK), fondată de către Aleksei Navalnîi, printr-o serie de chestionare adresată unui eșantion de 700 de utilizatori de internet din Moscova care au fost puși să răspună aceluiași set de întrebări în patru zile diferite care au urmat invaziei ruse în Ucraina: 25, 26 și 28 februarie și 3 martie.

Chiar dacă regulile eșantionării pe vârstă și sex au fost respectate, Navalnîi admite că sondajul are limitările sale din cauza faptului că a fost realizat online și doar cu persoane cu domiciliul în Moscova. Pe de altă parte, Aleksei Navalnîi crede că sondajul este relevant întrucât arată o schimbare de atitudine radicală a moscoviților în interval de numai câteva zile.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Moscoviții nu mai cred în rolul pacificator al Rusiei

Prima întrebare a fost: „Cum evaluați rolul Rusiei în conflictul din Ucraina?” cu patru variante de răspuns: agresor, eliberator, pacificator, nu știu. În numai opt zile, procentajul celor care văd în Rusia o țară agresoare a crescut de la 29% la 53%, iar cel care susțin că rolul este unul de pacificare s-a înjumătățit de la 25% la 12%.

Variația cea mai redusă s-a înregistrat în cazul segmentului celor care văd în Rusia o țară eliberatoare, de la 31% la 28%. Probabil aceste segment reprezintă nucleul dur al susținătorilor lui Vladimir Putin și a acțiunilor sale din Ucraina.

Întrebarea „Pe care dintre părți o considerați vinovată?” a avut cinci variante de răspuns: Rusia, Ucraina, Occidentul, toată părțile, nu știu. Și la această întrebare s-au constatat schimbări dramatice în cele opt zile de-a lungul cărora s-a efectuat sondajul. Ponderea celor care socotesc Rusia vinovată a crescut de 2,5 ori, de la 14% la 36%. Vinovăția Ucrainei a fost apreciată ca redusă de la bun început, iar pe parcurs s-a înjumătățit ajungând la 7%.

Totuși, peste o treime dintre cei intervievați au indicat Occidentul drept principal vinovat, iar ponderea nu a variat foarte mult în cele patru sesiuni în care s-a răspuns la întrebări. O variație relativ redusă s-a înregistrat și în ce privește ponderea celor care cred că toți actorii implicați poartă un grad de vinovăție, de la 26% la 21%.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Pesimism în ce privește efectele sancțiunilor

În ce privește consecințele războiului asupra economiei, rușii nu și-au făcut iluzii de la bun început, iar valul de sancțiuni care a urmat i-a făcut și mai pesimiști. Procentajul celor care cred că războiul va duce la un colaps catastrofal al economiei a crescut de la 40% la 60%, iar ponderea persoanelor care estimau că guvernul va reuși să stabilizeze economia, chiar dacă unele sectoare vor avea de suferit, a scăzut de la 44% la 33%. Doar 9% dintre cei intervievați credeau că războiul nu va afecta economia, iar pe parcurs procentajul lor a devenit de trei ori mai mic.

La afirmația „părțile în conflict ar trebui să înceteze imediat operațiunile militare și să înceapă negocieri de pace” se observă acordul unei majorități clare care a variat de la 68% la 79%, pe când ponderea celor care au spus că nu sunt de acord cu această afirmație a scăzut de la 19% la 14%.

Totuși, este interesant de remarcat că între datele oferite de ultimele două sondări, cele din 28  februarie și 3 martie, se observă o ușoară creștere a celor care preferă o atitudine mai dură față de Ucraina, de la 12 la 14%, în timp ce ponderea celor care vor o soluție negociată a scăzut cu un procent.

Aleksei Navalnîi cere o presiune mai mare a străzii împotriva lui Putin

„Acesta nu este un sondaj la nivel național. Nu știm care este legătura dintre aceste cifre și populația generală. Totuși derularea a patru valuri de sondare într-un timp scurt prin aceeași metodă ne oferă ocazia să observăm dinamica opiniei publice. În toată istoria departamentului de sondaje al FBK nu am observat niciodată o asemenea dinamică în schimbarea opiniei publice. A fost nevoie de câteva zile de război pentru a aduce o schimbare radicală de atitudine printre ruși”, a scris Aleksei Navalnîi.

Potrivit acestuia, această schimbare este observată și la Kremlin, acesta fiind motivul pentru care președintele Vladimir Putin încearcă să forțeze încheierea rapidă a războiului printr-o victorie rusă. Disidentul crede că protestele împotriva războiului ar trebui să continue tocmai pentru a exploata această schimbare de atitudine a rușilor.

„Tendința anti-război va continua să se amplifice în societate, deci protestele împotriva războiului nu ar trebui să se oprească în nicio circumstanță. Oamenii sunt în general dispuși să-și schimbe poziția, dar numai dacă ne angajăm în dialog cu eu și le furnizăm informații reale despre război”, a conchis Aleksei Navalnîi.