Războiul din Ucraina obligă țările din Europa de Est să-și refacă parcul vehiculelor de luptă. Ce program are România

Având în vedere că invazia Rusiei în Ucraina a alimentat achizițiile militare de-a lungul flancului estic al NATO, mai mulți aliați europeni avansează achizițiile de noi vehicule de luptă pentru infanterie, pe roți și pe șenile. România, țară NATO, are și ea propriul program.

Din străinătate sau cu propria industrie

Bugetele militare cresc vertiginos în întreaga regiune europeană, iar lecțiile trase din războiul din Ucraina, în curs de desfășurare, declanșat de Rusia, declanșează o creștere robustă a achizițiilor în domeniul apărării. Numeroși aliați din estul Europei au furnizat tancuri și vehicule de luptă de infanterie armatei Kievului, ceea ce a generat o creștere bruscă a cererii de înlocuire a stocurilor.

Unele țări încearcă să cumpere vehicule fabricate în străinătate, asigurând în același timp participarea națională la fabricarea și întreținerea acestora. Altele intenționează să își dezvolte propria industrie pentru a dezvolta noi vehicule echipate cu arme de concepție străină. Iată o imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă:

Polonia și programul „Bursuc”

Ministerul polonez al Apărării dezvoltă cel mai mare program de achiziție de vehicule cu șenile din Europa de Est, în ceea ce privește numărul de unități planificate pentru producție. La începutul acestui an, ministerul a semnat un contract cu un consorțiu condus de Huta Stalowa Wola – o filială a gigantului polonez din domeniul apărării PGZ – pentru a cumpăra aproximativ 1.400 de vehicule pe platformă șenilată.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Dezvoltată în cadrul programului Borsuk (sau „Badger” în limba engleză), inițiativa ar trebui să permită Poloniei să își înlocuiască flota învechită de modele BWP-1, o versiune a vehiculului blindat BMP-1 de concepție sovietică.

„Acordul-cadru încheiat la 28 februarie 2023 prevede livrarea a aproximativ 1.400 de vehicule bazate pe o platformă modulară universală cu șenile, inclusiv 1.000 de vehicule de luptă de infanterie Borsuk”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului pentru Defense News. „Termenul de livrare a acestor vehicule va fi stipulat în contractele executive ulterioare”.

Cele 400 de vehicule șenilate din cadrul programului Borsuk vor fi disponibile în mai multe variante, în special ca vehicul de comandă, evacuare medicală, recunoaștere tehnică, recunoaștere a contaminării și altele. Borsuk este echipat cu o turelă ZSSW-30 înarmată cu un tun Mk44 Bushmaster II de calibrul 30 mm, un sistem de rachete antitanc Spike LR și o mitralieră UKM-2000C de calibrul 7,62 mm, printre alte arme, potrivit ministerului. Polonia intenționează să implementeze întregul proiect până în 2035.

Proiecte străine pentru România

România abordează o inițiativă similară. Vehiculul de luptă de infanterie MLI-84 al armatei este un proiect de la începutul anilor 1980. Aproximativ 180 de astfel de vehicule au fost produse pentru forțele terestre ale țării, dintre care unele au fost modernizate ulterior în cooperare cu parteneri israelieni. Ministerul român al Apărării plănuiește acum să le înlocuiască cu o nouă platformă în ceea ce ar putea reprezenta unul dintre cele mai mari programe de achiziții ale țării în următorii ani.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Spre deosebire de Polonia, care a decis să dezvolte noua sa generație de vehicule cu șenile prin intermediul industriei sale naționale de apărare, România pare că intenționează să achiziționeze un produs străin care să fie fabricat cu participarea sectorului său național de apărare. Alte națiuni din Europa de Est au utilizat un model similar. Printre altele, Republica Cehă și Slovacia au ales vehiculul CV90 fabricat de BAE Systems Hägglunds din Suedia, iar Ungaria a optat pentru modelul Lynx al companiei germane Rheinmetall.

Bucureștiul vrea 298 de vehicule de luptă

Un purtător de cuvânt al ministerului român a declarat pentru Defense News că Bucureștiul „intenționează să cumpere un număr total de 298 de IFV-uri ( vehicul de luptă al infanteriei) în diferite configurații”. „Există un mix de criterii tehnice, atât în ceea ce privește sistemele de armament, cât și performanțele vehiculului, care vor fi evaluate, alături de condițiile financiare, economice și de livrare”, a spus reprezentantul.

În martie 2023, ministerul român a solicitat aprobarea legislatorilor pentru mai multe programe, inclusiv pentru planurile sale de achiziție de vehicule cu șenile. Informațiile disponibile în mod public sugerează că programul are o valoare de aproximativ 2,99 miliarde de euro (3,28 miliarde de dolari americani).

„Există un consens transpartinic în privința necesității cheltuielilor militare, având în vedere războiul care are loc dincolo de graniță, în Ucraina”, a declarat pentru Defense News un analist român de rang înalt în domeniul apărării, sub rezerva anonimatului, din cauza sensibilității eforturilor de achiziție militară. „Programul este împărțit în două etape. Prima fază va avea loc între 2023 și 2031 și presupune achiziționarea a 246 de vehicule. A doua fază va începe după 2031 și presupune achiziționarea a 52 de vehicule pentru rezerva strategică”, a adăugat analistul.

Angajamentul Sloveniei

Pentru Slovenia, dezvoltarea unei flote de vehicule de luptă de infanterie cu tracțiune pe opt roți face parte din angajamentul națiunii față de NATO. Țara a promis că va fi capabilă să desfășoare un grup tactic de luptă de dimensiuni medii și un batalion de recunoaștere de dimensiuni medii pentru a lua parte la activitățile Alianței.

Potrivit cărții albe a Sloveniei privind apărarea din 2020, guvernul de la Ljubljana înființa primul până în 2027, iar cel de-al doilea până în 2030. În iulie 2023, guvernul a modificat programul de achiziții al Ministerului Apărării pentru anii 2023-2026, autorizându-l să aloce aproximativ 695,2 milioane de euro pentru achiziționarea a 106 vehicule de luptă pentru infanterie pe roți.

În prezent, ministerul este „în curs de achiziționare de vehicule de luptă pe roți 8×8 pe un model de la guvern la guvern. Estimăm că procesul de achiziție va fi finalizat în acest an, odată cu semnarea acordului interguvernamental relevant”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului sloven.

Ultima evoluție vine după decizia guvernului de anul trecut de a renunța la un contract de achiziționare a 45 de vehicule blindate Boxer, cu echipamente și servicii aferente, în valoare totală de 343,4 milioane de euro, de la entitatea internațională Organisation for Joint Armament Co-operation. Decizia s-a bazat pe concluziile unui audit intern comandat de ministrul apărării, Marjan Šarec.

Într-un interviu acordat în iulie radiodifuzorului local RTV Slovenija, Šarec a declarat că ministerul său evaluează cinci oferte, dar nu a dezvăluit numele companiilor implicate. „Această achiziție va fi cu siguranță realizată conform sistemului de la guvern la guvern, ceea ce înseamnă fără intermediari”, a spus el.