Războiul energetic al lui Putin cu Occidentul începe să dea rezultate. Susținerea față de Ucraina se clatină în Europa

Susținerea față de Ucraina începe să devină nepopulară în Europa pe măsură ce războiul se prelungește, iar criza energetică se amplifică. Într-o analiză Politico.eu, se arată că atacul lui Vladimir Putin la adresa democrației în țările UE începe să aibă succes existând riscul ca forțe pro-ruse să câștige puterea în mai multe țări.

Susținătorii Rusiei încep să manifeste pe străzile orașelor europene

În primele luni de la începerea războiului, manifestanții din orașele europene purtau drapele ale Ucrainei și protestau față de agresiunea rusă. Între timp, lucrurile au începu să se schimbe. La sfârșitul lunii trecute, la un protest din Berlin, erau purtate steaguri ale republicilor separatiste Luhansk și Donețk, iar ținta nu mai este Rusia lui Putin, ci Statele Unite ale Americii.

„O direcție clară a apărut în ultimii ani cu distrugerea permanentă a drepturilor democratice și marșul către fascism”, a spus în timpul manifestației Klaus Hartmann, lider al Ligii Liber-Cugetătorilor, adăugând apoi că Germania a devenit doar o vasală a SUA în ce privește Ucraina. „Cele două republici au aceleași drepturi pe care și NATO le reclamă pentru clientela sa, adică dreptul liber de a-și alege aliații”, a mai spus Hartmann la protestul organizat de Partidul Comunist.

Deși acestea par doar vorbăria unor marginali ai politicii, prelungirea războiului și povara prețurilor mari la energie fac ca marginalii să se apropie cu rapiditate de centru. În ultimele zile, simpatizanți de extremă dreapta și stânga au ieșit cu miile pe străzi în Cehia și Germania pentru a protesta față de facturile la energie, NATO și sprijinul Occidentului pentru Ucraina. Numai în Praga au protestat, duminică, 70.000 de oameni, în timp ce alte câteva mii au ieșit luni pe străzile din Leipzig și Magdeburg, la chemarea unor partide extremiste de a resuscita protestele care au dus la prăbușirea regimului comunist în fosta RDG. „NATO a reușit să greșească tot ce se poate greși în legătură cu Rusia și Ucraina”, a afirmat, la mitingul de la Leipzig, Gregor Gysi, fostul lider al Stângii Europene, partid pan-european care reunește formațiunile comuniste și socialiste.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Bulgaria și Ungaria, ieșite din rând

Rusia încearcă de ani de zile să submineze încrederea în guvernele democratice, prin dezinformare pe rețelele sociale și sprijinirea elementelor marginale care acum inițiază protestele. Scopul nu este neapărat de a-i transforma pe europeni în suporteri ai Rusiei, ci mai degrabă de a polariza și destabiliza politica occidentală până în punctul în care alegătorii nu mai știu ce să creadă.

„Nu încape îndoială că în această privință Putin câștigă”, a spus un oficial al Comisiei Europene care a dat exemplul Bulgariei, unde președintele Rumen Radev a insistat ca guvernul interimar pe care l-a numit să negocieze un nou acord de furnizare a gazelor cu Gazprom. De asemenea, Ungaria lui Viktor Orban, „oaia neagră” a UE de multă vreme, s-a exprimat clar că nu intenționează să rupă toate legăturile cu Rusia. Săptămâna aceasta, Orban, care a spus că Ucraina nu poate câștiga războiul, a amenințat că va bloca reînnoirea unor sancțiuni UE împotriva Rusiei dacă trei oligarhi nu sunt scoși de pe lista celor sancționați. Până la urmă, premierul ungar a cedat, dar bufoneriile sale sunt printre ultimele griji pe care Europa și le face acum.

Alegerile din Italia, așteptate cu sufletul la gură

Mult mai îngrijorătoare este situația din Italia, unde se vor desfășura alegeri la finele acestei luni, iar partidele dreptei radicale par să fie favorite. Pe primul loc în sondaje este partidul Fratelli d’Italia, condus de Giorgia Meloni. Până acum aceasta a criticat invazia rusă și susține acordarea de sprijin militar pentru Ucraina, dar printre potențialii săi aliați pentru o coaliție de guvernământ se regăsesc unii dintre cei mai pro-Putin politicieni din Europa: liderul partidul La Lega, Matteo Salvini, și fostul premier Silvio Berlusconi. Este greu de anticipat dacă Meloni își va menține poziția față de Rusia cu astfel de aliați și cu presiunea opiniei publice pentru o atitudine mai îngăduitoare față de Rusia.

Un sondaj realizat de YouGov în luna august a arătat că în patru țări mari ale Europei – Franța, Germania, Marea Britanie și Polonia – populația este mai îngrijorată de costul vieții decât de război. În Franța, 40% din populație ar sprijini relansarea mișcările Vestele Galbene, ale cărei proteste au început în 2018, pentru a obține „dreptate economică”. În acest context, pare inevitabilă că liderii europeni se vor confrunta cu o presiune în creștere pentru reducerea sancțiunilor față de Rusia. Timpul curge în favoarea Moscovei, mai ales că temperaturile vor scădea în curând, iar europenii vor plăti costurile în creștere ale gazului, prețul acestuia triplându-se aproape într-un singur an.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Deocamdată, liderii europeni au rămas uniți în ce privește sancțiunile, dar fisuri încep să apară. În Austria, unde partidul pro-rus de extremă dreapta Partidul Libertății are o poziție puternic, 40% din populație nu susține sancțiunile UE împotriva Moscovei, a arătat un sondaj recent. Chiar și formațiunea de guvernământ Partidul Popular, de centru-dreapta, este divizat, liderii regionali ai partidului contestând pe față deciziile guvernului federal. Unul dintre ei este guvernatorul Austriei Superioare, Thomas Stelzer, care a spus sancțiunile ar trebui reevaluate dacă vor afecta masiv viețile austriecilor. În Italia, opoziția față de sancțiuni este și mai mare, de 51% din populație.

Pe lângă sancțiuni, Europa pare divizată în ce privește cât de departe să meargă în sprijinirea Ucrainei. În Europa de Vest, 40% din populație este de acord cu trimiterea de armament în Ucraina și finanțarea cheltuielilor acestei țări, ceea ce este departe de a fi o majoritate clară. În Polonia și țările baltice, susținerea pentru Ucraina rămâne fermă, însă în Occident mulți decidenți rămân prudenți când vine vorba de ajutor militar. Președintele francez Emmanuel Macron a făcut vâlvă săptămâna trecută când, într-un discurs pe teme de politică externă, a avertizat asupra apelurilor „instigatorilor la război”, expresie pe care mulți din Europa Centrală și de Est au considerat-o ca vizându-i în mod direct.

Miza principală a disputei – opinia publică din Germania

Însă principala miză a dezbaterii privind Ucraina se joacă în Germania, țară care este esențială pentru Kiev. Asta o știe și Moscova, ceea explică efortul rus de a tulbura apele în această țară. Aproape 80% dintre germani cred că Vestul ar trebui să înceapă demersurile pentru încheierea păcii în Ucraina, potrivit unui sondaj RTL, publicat săptămâna trecută. Mai bine de 60% din populație susține că Germania nu ar trebui să mai trimită echipament militar greu către Ucraina.

În ce privește impactul economic al războiului, doar jumătate dintre germani spun că sunt dispuși să se confrunte cu dificultăți suplimentar pentru a sprijini Ucraina, iar două treimi cred că solidaritatea germană față de Kiev se va risipi pe măsură ce prețurile vor crește. Dacă acest lucru se va adeveri, marginalii politicii germane vor ieși pe străzi pentru a acumula capital politic prin cererile de deschidere a controversatului gazoduct Nord Stream 2 și de încheiere a războiului.

Susținătorii Kremlinului din Bundestag – Stânga și Alternativa pentru Germania – au diferențe politice fundamentale, dar sunt unite prin opoziția față de război și afinitatea față de Rusia. Deocamdată, sondajele nu indică o creștere a susținerii lor de către electorat, dar acest lucru s-ar putea schimba. Șeful Die Linke („Stânga”) a promis „o toamnă fierbinte”, marcată de proteste. Posibila ascensiune a extremismului în Germania a fost o amenințare suficientă pentru ca guvernul cancelarului social-democrat Olaf Scholz să adopte un pachet de sprijin al economiei de 65 de miliarde de euro.

Ministru de Externe german, Annalena Baerbock, a aflat pe propria piele cât de surescitați sunt conaționalii săi pe tema războiului, după ce a susținut un discurs la Praga în care și-a exprimat sprijinul ferma față de Ucraina. „Dacă promit poporului ucrainean „voi fi alături de voi câtă vreme veți avea nevoie”, atunci vreau să-mi respect cuvântul indiferent ce cred votanții mei germani”, a spus lidera ecologiștilor germani. Discursul a provocat un scandal, mai ales că trolii pro-ruși de pe rețelele sociale s-au folosit de acest discurs ca să o acuze pe Baerbock de aroganță și lipsă de loialitate față de germani.