Războiul Israel-Hamas și riscul escaladării regionale. De ce Netanyahu nu începe încă operațiunea terestră în Fâșia Gaza

În timp ce armata israeliană a anunțat luni că a efectuat „incursiuni terestre limitate” în Fâșia Gaza, aceasta nu a reușit până acum să își pună în aplicare amenințarea de a interveni pe scară largă în enclavă. Ar trebui să se considere că este vorba de manevre pregătitoare sau de începutul unei schimbări de strategie?

Deocamdată, „incursiuni terestre limitate”

„Un atac masiv împotriva Hamas, de o intensitate care nu a mai avut loc până acum”. La două zile după ofensiva ucigașă împotriva statului evreu din 7 octombrie, premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis un răspuns necruțător împotriva grupării islamiste, al cărei atac surpriză a provocat moartea a peste 1.400 de persoane în Israel și a dus la capturarea a 222 de ostatici.

Hamas va fi „zdrobit” ca și gruparea jihadistă Statul Islamic, a reafirmat șeful guvernului la 12 octombrie, în timpul vizitei în Israel a secretarului de stat american Antony Blinken, evocând amenințarea unei iminente intervenții militare terestre în Gaza. Cu toate acestea, la două săptămâni de la masacrul comis de gruparea islamistă palestiniană, acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Deocamdată, armata israeliană se limitează la „incursiuni terestre limitate”, în timp ce își intensifică loviturile împotriva „infrastructurilor teroriste”, al căror bilanț depășește în prezent 5.000 de palestinieni morți, dintre care peste 2.000 de copii, potrivit Ministerului Sănătății din Hamas.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Dilema prezentată de luarea ostaticilor

Luni, armata israeliană a anunțat că a desfășurat operațiuni militare pe teren în Gaza. Un soldat israelian a fost ucis și alți trei au fost răniți de tiruri de rachete antitanc în timpul uneia dintre aceste incursiuni terestre, a precizat aceasta. „În timpul nopții, raiduri au fost efectuate de tancuri și forțe de infanterie”, a declarat într-o conferință de presă purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, descriind incursiunile, care au pătruns „în profunzime” în Fâșia Gaza.

Potrivit IDF, scopul acestor raiduri a fost de a ucide militanți înarmați, dar și de a culege informații despre ostaticii deținuți de Hamas. După ce a amenințat că îi va executa pe acești prizonieri ca răspuns la loviturile israeliene și a anunțat moartea mai multor prizonieri în timpul bombardamentelor, Hamas a eliberat vineri, din „motive umanitare”, doi ostatici americani – o mamă și o fiică – prin intermediul Qatarului, scrie France 24.

Luni seară, gruparea armată palestiniană a anunțat eliberarea altor doi ostatici, două femei israeliene în vârstă care erau reținute în Gaza din 7 octombrie. Arătând că eliberările sunt posibile, „Hamas se angajează într-un șantaj odios care limitează câmpul de acțiune al armatei israeliene”, subliniază Sofia Amara, regizoare și jurnalistă specializată în Orientul Mijlociu.

Dacă Israelul lansează operațiunea terestră în timp ce negocierile sunt în curs, ar putea fi acuzat că compromite „posibilitatea de a scoate ostaticii în viață din Fâșia Gaza”. Un oficial israelian de rang înalt, citat luni de New York Times, a afirmat că 50 de ostatici cu dublă cetățenie ar putea fi eliberați în curând de Hamas, fără condiții.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Ceață strategică

Oficial, Israelul își pregătește în continuare ofensiva terestră. Ca și în cazul incursiunilor anterioare ale armatei israeliene în Gaza, în 2006, 2008 și 2014, aceasta este precedată de o campanie intensă de lovituri aeriene. „Va dura o lună, două luni, trei luni… și, în final, nu va mai exista Hamas. Înainte ca Hamas să se confrunte cu tancurile și infanteria noastră, ei vor cunoaște bombardamentele forțelor noastre aeriene”, a declarat duminică ministrul apărării, Yoav Gallant.

Cu toate acestea, unii specialiști militari percep o anumită ezitare din partea israeliană. „Se pare că le este greu să își definească clar strategia”, spune Jean-Paul Paloméros, fost comandant suprem aliat al NATO. „Ei continuă să bombardeze Gaza în masă, de la nord la sud, deși au cerut populației să se deplaseze pentru a evita aceste lovituri. În același timp, încearcă să adune informații prin aceste incursiuni. Ne întrebăm ce strategie va prevala: o ocupație reală sau incursiuni militare punctuale care merg mult mai în profunzime”.

Potrivit ziarului israelian Yedioth Ahronoth, această neclaritate strategică este legată de disensiunile puternice dintre premier și comandamentul armatei, care îl consideră responsabil pentru eșecul de securitate din 7 octombrie.

Evitarea unui scenariu de tip Irak

Pentru Julie Norman, conferențiar și cercetător la University College London, ezitările strategice ale Israelului se datorează și influenței partenerilor săi, în special a Statelor Unite. „Pe de o parte, sunt negocierile care vizează obținerea eliberării ostaticilor, cele care vizează accelerarea livrării ajutorului umanitar, dar și inițiativa americană de a evita o escaladare regional”, a subliniat ea.

Deși a recunoscut dreptul Israelului de a răspunde cu forța la atacul Hamas, președintele American Joe Biden a subliniat în repetate rânduri importanța de a cruța civilii. La 18 octombrie, de la Tel Aviv, el a făcut apel la Israel să nu facă aceleași greșeli ca americanii după 11 septembrie 2001.

„Statele Unite se abțin de la a exercita presiuni asupra Israelului sau de a-i dicta comportamentul”, explică Julie Norman. Joe Biden încearcă totuși să-l facă pe Benjamin Netanyahu să înțeleagă că strategia Israelului  „trebuie să includă un plan de ieșire din criză”.

Pentru Norman, Washingtonul se teme că Israelul va experimenta în Gaza aceeași impas pe care l-au avut SUA  în Afganistan și Irak. „Chiar dacă operațiunea militară israeliană funcționează, ce se va întâmpla cu Fâșia Gaza după aceea? Va reocupa Israelul enclava? Va exista un vid de putere? Toate aceste etape trebuie să fie analizate pentru a evita ca situația să se transforme într-un impas”, conchide Julie Norman.

Războiul de comunicare

În sfârșit, planul de anihilare a grupării Hamas prin intermediul unei intervenții terestre se lovește de o altă dificultate crucială: lupta cu opinia publică. Israelul, la fel ca aliații săi, se teme că războiul îi va păta definitiv imaginea și va pune o frână ireversibilă apropierii inițiate cu țările arabe prin acordurile Abraham în 2020.

Acuzată de Hamas că a provocat un masacru pe 17 octombrie prin bombardarea spitalului Ahli Arab din centrul Gaza, armata israeliană a reacționat imediat, incriminând grupul armat palestinian Jihadul Islamic și publicând dovezi în sprijinul versiunii sale. La rândul lor, experții americani și europeni favorizează ipoteza unui atac lansat din Gaza. Cu toate acestea, numai o anchetă internațională independentă ar trebui să poată determina originea tirului.

Luni, armata a invitat presa internațională să vizioneze un film de 43 de minute despre atacul din 7 octombrie. „Sunt imagini îngrozitoare pe care nu le putem, bineînțeles, difuza”, a explicat corespondentul France 24 la Ierusalim, Claire Duhamel, prezentă la proiecție.

„Este interesant de remarcat că Israelul a decis să difuzeze aceste imagini la mai bine de două săptămâni după eveniment, pentru a reaminti de ce luptă împotriva Hamas”, subliniază ea. „Acest lucru a fost spus foarte clar de unul dintre purtătorii de cuvânt: este necesar să vedem aceste imagini pentru a înțelege ce se întâmplă în Gaza în acest moment”. Scopul acestei declarații ar putea fi acela de a justifica loviturile masive israeliene asupra Gaza. Și poate pentru a pregăti mentalul colectiv înainte de ofensiva terestră anunțată de armata israeliană.

SUA cer prudență din partea IDF

Statele Unite sfătuiesc Israelul să se abțină deocamdată de la o ofensivă terestră în Gaza și țin la curent cu aceste discuții Qatarul, care mediază cu Hamas, au declarat unele sursele, în timp ce Washingtonul dorește să elibereze mai mulți ostatici și să se pregătească pentru o potențială escaladare regională a conflictului.

De la atacul Hamas asupra orașelor israeliene din 7 octombrie, soldat cu 1.400 de morți, și de la represaliile aeriene ale Tzahal în Fâșia Gaza, în care au murit peste 5.000 de persoane, Statele Unite și-au arătat sprijinul neclintit pentru aliatul lor de lungă durată, subliniind că Israelul are dreptul să se apere. Washingtonul a afirmat, de asemenea, în mod public că Israelul este singurul care va decide cu privire la calendarul de război pentru „eradicarea” Hamas.

Cu toate acestea, potrivit a două surse apropiate discuțiilor, Casa Albă, Pentagonul și Departamentul de Stat al SUA își multiplică, în privat, apelurile la prudență în schimburile cu oficialii israelieni, pe fondul unei crize umanitare tot mai mari în Fâșia Gaza, unde cei 2,3 milioane de locuitori duc lipsă de alimente, apă și medicamente, în timp ce electricitatea a fost întreruptă în enclava aflată sub o blocadă totală din partea Israelului.

Eliberarea prizonierilor Hamas, prioritară

Prioritatea Washingtonului este de a avea mai mult timp pentru a purta negocieri în vederea eliberării celor răpiți de Hamas la 7 octombrie și reținuți de atunci în Gaza, au declarat sursele, o dorință întărită de eliberarea neașteptată, vineri, a două femei cu pașapoarte americane. Două femei israeliene au fost de asemenea eliberate luni, ceea ce ridică la patru numărul eliberărilor efectuate de Hamas – din cei 222 de ostatici pe care acesta i-ar deține, scrie Boursorama.

Potrivit unui oficial american, administrația președintelui Joe Biden, conștientă de rolul de intermediar al Qatarului pe lângă Hamas, ține Doha la curent cu consilierea pe care o oferă Israelului, pentru ca reprezentanții Qatarului să aibă toate informațiile necesare pentru negocierile privind ostaticii. „Deocamdată, nu există o foaie de parcurs clară cu privire la pașii către o dezescaladare completă. Prioritatea este de a lucra la scoaterea ostaticilor, pas cu pas”, a declarat una dintre surse.

Un alt oficial american a declarat că guvernele europene, dintre care multe au cetățeni printre ostaticii grupării Hamas, au sugerat, de asemenea, ca Israelul să se abțină de la lansarea unei invazii terestre în Fâșia Gaza, astfel încât să se poată încheia negocierile cu privire la ostatici.

În timpul unei convorbiri telefonice purtate duminică cu liderii Canadei, Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei, Joe Biden a discutat despre problema ostaticilor și despre criza umanitară din Fâșia Gaza, potrivit Casei Albe. Potrivit unuia dintre reprezentanții americani, care a vorbit sub protecția anonimatului, faptul de a cere Israelului să aștepte înainte de a desfășura o ofensivă terestră ar permite, de asemenea, mai mult timp pentru a livra ajutoare umanitare în Gaza.

ONU a precizat că, începând de sâmbătă, 50 de camioane cu ajutoare au putut intra în enclavă dinspre Egipt. Reprezentanții ONU avertizează că ar fi nevoie de cel puțin o sută de camioane pe zi pentru a răspunde celor mai urgente nevoi ale populației din Gaza. De la începutul conflictului, Washingtonul a discutat cu Israelul pentru a afla „intențiile, strategia și obiectivele” acestuia, a declarat luni un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Riscul escaladării în regiune

Un oficial al Pentagonului a declarat că secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a subliniat în numeroase convorbiri telefonice cu omologul său israelian necesitatea de a fi pregătit pentru repercusiunile unei ofensive terestre, inclusiv riscul unei conflagrații regionale, soarta ostaticilor și o criză umanitară. Statele Unite au mai cerut Israelului să respecte regulile de război pentru o eventuală invazie în Gaza, un teritoriu predominant urban și dens populat.

De duminică, Israelul a părut să adopte o abordare diferită în strategia sa militară, trimițând echipe de soldați pentru a efectua incursiuni localizate în Gaza, susținute de tancuri, care au dus la ciocniri cu luptătorii Hamas. Tzahal continuă să efectueze atacuri aeriene, lovind zone din Gaza unde crede că luptătorii Hamas se adună pentru a realiza ambuscade în cazul unei invazii israeliene.

Washingtonul dorește, de asemenea, mai mult timp pentru a se pregăti pentru atacuri împotriva intereselor sale în Orientul Mijlociu, în special în cazul unei escaladări regionale a conflictului, în special între Israel și Hezbollahul libanez, susținut – ca și Hamas – de Iran.

Avertismentul lui Obama pentru Israel

Într-o postare pe blogul său, luni, fostul președinte american Barack Obama a avertizat că unele dintre acțiunile Israelului în războiul său împotriva Hamas, cum ar fi privarea Fâșiei Gaza de alimente și apă, s-ar putea întoarce împotriva sa. O astfel de strategie ar putea „înăspri atitudinea palestinienilor pentru generații întregi și ar putea slăbi ajutorul international”, a avertizat el.

În acest comentariu rar întâlnit pe marginea unei crize politico-diplomatice în curs de desfășurare, fostul președinte a susținut că, dacă Israelul ignoră costurile umane ale războiului, strategia sa militară „s-ar putea întoarce împotriva sa”, în special prin diminuarea sprijinului internațional, scrie BFM TV.

„Decizia guvernului israelian de a tăia alimentele, apa și electricitatea unei populații civile captive (în Fâșia Gaza) amenință nu doar să agraveze o criză umanitară în creștere, ci și să înăsprească atitudinea palestinienilor pentru generații întregi, să erodeze sprijinul global pentru Israel, să facă jocul dușmanilor Israelului și să submineze eforturile pe termen lung pentru a obține pacea și stabilitatea în regiune”, a declarat Barack Obama.

Barack Obama a condamnat atacul Hamas și a sprijinit dreptul Israelului de a se apăra, avertizând în același timp asupra riscurilor războiului pentru civili. Reuters nu a obținut confirmarea că fostul președinte s-a pus de acord cu administrația lui Joe Biden, fostul său vicepreședinte timp de opt ani, cu care încă mai întreține relații regulate.