Noile reguli privind prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Sănătății, sub forma normelor metodologice la Legea 3/2021 care a creat cadrul legislativ necesar noii metodologii. Sunt prevăzute sancțiuni pentru medicii care nu respectă regulile, iar raportarea cazurilor se face după norme noi, care să excludă situațiile în care infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) sunt neraportate de către spitale.
În fiecare unitate medicală cu paturi se va organiza un serviciu de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale (SPIAAM) care va trebui să elaboreze și să implementeze un program anual de prevenire și control al IAAM. Fiecare SPIAAM va fi conduse de un medic epidemiolog sau microbiolog, ce va fi direct subordonat directorului spitalului și care va putea să efectueze cercetări disciplinare prealabile pentru persoanalul care a încălcat normele privind prevenirea nosocomialelor.
Potrivit normelor anterioare, datând in 2016, fiecare spital trebuia să aibă un medic infecționist și unul epidemiolog, însă noile reguli prevăd și includerea în schema de personal a unui medic igienist, care va trebui să monitorizeze calitatea apei potabile și siguranța alimentară. În plus, medicul infecționist va trebui să coordoneze modul de administrare a antibioticelor în spitale, pentru a preveni utilizarea abuzivă a acestor medicamente.
Echipele de trei medici vor fi obligatorii pentru toate spitalele cu cel puțin 400 de paturi. În lipsa unui medic specialist în boli infecțioase, de administrarea antibioticelor se va putea ocupa medicul șef ATI sau un medic care a absolvit un curs de perfecționare profesională în domeniu. De asemenea, la fiecare 250 de paturi, va fi angajat un asistent medical cu pregătire postliceală în domeniul bolilor infecțioase. În fine, centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate au obligația de a asigura organizarea activității de prevenire și limitare a IAAM prin personal propriu, cu încadrarea unui medic cu cel puțin 0,5 normă din specialitatea epidemiologie/ microbiologie/ boli infecțioase.
Pentru limitarea riscului de propagare a infecțiilor intraspitalicești, se prevede ca spitalele ale căror planuri de construire se aprobă după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie să prevadă un minim de 50% din numărul de paturi al unității în camere de 1-2 paturi, cu acces direct la chiuvetă, duș și grup sanitar propriu. Dintre acestea, o parte vor fi rezervate pentru cazurile de boli infecțioase depistate după internare.
„Numărul de paturi alocat structurii funcționale de boli infecțioase se stabilește de către fiecare unitate medicală, în funcție de mărimea acesteia și de rata cazurilor de IAAM determinate de germeni cu risc epidemiologic, dar nu poate fi mai mic de 2-3% din numărul total de paturi”, prevede actul normativ. Acesta mai stipulează că, odată ce a fost depistat un caz de infecție nosocomială, acesta va fi tratat în spitalul în care se afla internat pacientul respectiv.
„În situația în care intervențiile medicale necesare sunt imposibil de efectuat în unitatea în care este internat pacientul, acesta va fi transferat în alte unități medicale, cu comunicarea, în mod obligatoriu, a diagnosticului de infecție și a microorganismelor identificate ca agenți etiologici ai unor infecții sau drept colonizatori MDR. Cazurile de IAAM sau colonizarea cu germeni cu risc epidemiologic se consemnează obligatoriu în documentele de externare ale pacientului din unitatea sanitară”, menționează sursa citată.
O altă modificare față de normele în vigoare din 2016 este înființarea Registrului Național al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (RNIAAM), în care vor fi raportate toate cazurile de infecție asociate asistenței medicale. Spitalele și centrele rezidențiale pentru adulți vor avea ca termen maxim 48 de ore să înscrie datele privind infecțiile nosocomiale descoperite în acest registru electronic, aflat în administrarea Institutului Naţional de Sănătate Publică. Un sistem asemănător era în vigoare și până acum, însă spitalele nu raportau direct INSP, ci direcțiilor județene de sănătate publică ce trimiteau situațiile lunar la București, cu un decalaj de până la 15 zile.
De asemenea, este introdus un regim sancționatoriu pentru managerii și medicii care nu țin seama de normele impuse, care pot merge până la amendă de 5.000 de lei și suspendarea activității unității până la conformarea cu cerințele. Amenzile vor putea fi aplicate de către DSP-uri și de personalul din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat din Ministerul Sănătăţii.