Cât de stricte sunt regulile în Australia! Cum au fost “interzişi” 158 de sportivi, dintre care 6 români, la Jocurile Olimpice de la Melbourne

Novak Djokovic şi-a câştigat în tribunal dreptul de a participa la Australian Open 2022, după ce autorităţile i-au anulat viza pentru încălcarea protocolului medical în privinţa răspândirii coronavirusului. Nu este prima oară când sportivii se lovesc de regulile stricte ale Australiei, iar un episod definitoriu este cel de la Jocurile Olimpice din 1956.

Regulile stricte din Australia au pus în pericol Jocurile Olimpice din 1956

Pe 28 aprilie 1949, la Mexico City, Comitetul Internaţional Olimpic anunţa că ediţia Jocurilor Olimpice din 1956 va fi organizată în Melbourne. Nimeni nu se gândea atunci că anumite probe nu vor putea avea loc în Australia, iar haosul a început cu patru ani înainte de startul competiţiei.

În 1952, mai multe naţiuni au ridicat semne de întrebarea faţă de costurile transportului cailor pentru probele de echitaţie. Abia în acel moment, ţările care urmau să-şi trimită sportivi la aceste probe au aflat de una dintre cele mai stricte reguli din Australia.

Mai exact, caii trebuiau să intre în caratină pentru o perioadă de şase luni după intrarea în Australia, ceea ce mărea considerabil costurile deplasării. Comitetul Internaţional Olimpic a încercat să negocieze cu guvernul australian, însă autorităţile nu au vrut să audă de o relaxarea a regulilor.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

• în prezent, caii trebuie să petreacă cel puţin 14 zile de pre-carantină înainte să ajungă în Australia şi alte cel puţin de 14 zile de carantină în Australia

Avery Brundage, preşedintele CIO, a ameninţat chiar cu retragerea dreptului de organizare, iar sportivii au criticat îndelung refuzul australienilor. “Este o mare lovitură. Dacă nu vom putea să ţintim spre medalii pentru opt ani, mai bine ne apucăm de tenis de masă”, spunea căpitanul Harry Llewellyn, component al echipei Marii Britanii şi medaliat cu aur la Helsinki, în 1952.

Australia a încălcat un articol din Carta Olimpică. Probele de echitaţie au fost mutate la Stockholm

“Toate probele trebuie să se dispute în sau în apropierea oraşului ales drept gazdă, de preferat pe stadionul olimpic sau cât mai aproape. Oraşul gazdă nu poate împărţi acest privilegiu cu un alt oraş”, spunea unul dintre articolele Cartei Olimpice.

Din cauza regulilor stricte din Australia, Comitetul Internaţional Olimpic a trebuit să decidă mutarea probelor de echitaţie într-o altă ţară, ceea ce s-a întâmplat în 1953. Stockholm a devenit gazdă a acestui eveniment, unic în istoria Jocurilor Olimpice, şi nu a fost singura premieră.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Jocurile Olimpice de la Melbourne s-au disputat în perioada 22 noiembrie-8 decembrie 1956, însă probele de echitaţie au avut loc cu cinci luni mai devreme, între 11 şi 17 iunie. Astfel, 158 de sportivi au fost “interzişi” la cel mai important eveniment sportiv şi exilaţi în Suedia.

O altă premieră a avut loc la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din 1956, de la Stockholm. Din moment ce aici s-au disputat doar probele de echitaţie, sportivii au defilat călare la ceremonia din Suedia.

Şase sportivi români, printre cei care s-au lovit de regulile stricte din Australia

Dintre cei 158 de sportivi care au participat la probele de echitaţie, 6 reprezentau România. Gheorghe Teodorescu, Nicolae Mihalcea şi Nicolae Marcoci au concurat în probele de dresaj individual şi pe echipe. Virgil Bărbuceanu, Gheorghe Langa şi Gheorghe Soare au participat la întrecerile individuale şi pe echipe.

În probele individuale, Gheorghe Teodorescu a obţinut cel mai bun rezultat, după ce s-a clasat pe locul 16, însă la distanţă uriaşă faţă de Henri Saint Cyr (Suedia), medaliatul cu aur al concursului. La proba de dresaj pe echipe, România a ocupat locul 8, ultimul, în timp ce la întrecerile pe echipe s-a clasat pe poziţia a 12-a din 18.

După terminarea probelor, sportivii s-au întors acasă, iar Comitetul Internaţional Olimpic a fost forţat să schimbe articolul din Carta Olimpică. În prezent, CIO are puterea de a decide dacă anumite probe se pot disputa în afara ţării organizatoare.