Lipsa de lucrători calificați este unul dintre principalii factori care împiedică reindustrializarea economiei UE, potrivit unor lideri de afaceri și factori de decizie din domeniul financiar. În cadrul unui eveniment organizat săptămâna aceasta de societățile de investiții regionale și federale din Belgia, liderii de afaceri și factorii de decizie de politică financiară au subliniat în mod repetat importanța abordării deficitului de competențe din UE.
„Atunci când vorbim despre reindustrializare, trebuie să realizăm că în țările noastre există mult know-how”, a declarat Michel Casselman, directorul general al Participatiemaatschappij Vlaanderen (PMV), societatea de investiții a guvernului flamand. „Dar acest know-how dispare odată cu dispariția industriei”. De asemenea, Casselman a subliniat că acum este „cu adevărat urgent” să protejăm și să menținem „istoria și cunoștințele pe care le mai avem” și să lucrăm la „reindustrializare” înainte de a fi prea târziu.
Aceste comentarii vin într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu un declin al producției industriale și cu rate ale șomajului la un nivel scăzut din punct de vedere istoric. În timp ce producția industrială a scăzut cu 5,8% față de anul trecut, șomajul este la un nivel minim istoric, de 5,9% în UE, scrie Euractiv.
Potrivit unui studiu publicat anul trecut de Banca Europeană de Investiții (BEI), 85% dintre companiile europene consideră că lipsa de personal suficient de calificat reprezintă un obstacol în calea investițiilor, acesta fiind cel mai frecvent citat obstacol, înaintea prețurilor ridicate la energie (82%).
Marjut Falkstedt, secretarul general al Fondului European de Investiții (FEI), care oferă capital de risc întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și care este deținut majoritar de BEI, a remarcat, de asemenea, că „una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă întreprinderile este accesul la forță de muncă calificată”.
„În prezent, este necesar ca autoritățile publice să se concentreze pe lărgirea și îmbunătățirea oportunităților de formare și să arunce o privire nouă asupra sistemului universitar și a școlilor secundare”, a susținut ea. „Trebuie să regândim competențele și seturile de competențe ale forței de muncă”.
Tom Paemeleire, directorul general al Kebony, un producător norvegian de lemn care are, de asemenea, o fabrică în Anvers, a adăugat că lipsa forței de muncă calificate este doar un simptom al unei provocări economice mai largi cu care se confruntă industria europeană, și anume contractarea ofertei de pe piața forței de muncă.
„Cred cu adevărat că, dacă vrem să facem față situației demografice și să menținem activitatea industrială, trebuie să adoptăm o abordare foarte incluzivă a pieței muncii și să ne asigurăm că avem strategiile potrivite pentru a exploata tot potențialul existent”, a spus el.
Belgia, care se află la conducerea Consiliului UE de șase luni, din ianuarie, este, fără îndoială, statul membru cel mai afectat de dubla provocare a dezindustrializării în creștere și de situația actuală de pe piața muncii. Producția industrială a Belgiei a scăzut de două ori mai repede decât media UE în ultimul an (11,6% față de 5,8%), în timp ce rata șomajului se situează la un nivel istoric scăzut de 5,7% – sub media UE (5,9%).
În ultimul sfert de secol, ponderea industriei prelucrătoare în economie a scăzut, de asemenea, mai rapid în Belgia decât în restul Europei. Ponderea industriei prelucrătoare cu valoare adăugată în produsul intern brut (PIB) al țării a scăzut de la 18,2% în 1998 la 12,6% în 2022, în timp ce în UE în ansamblu a scăzut de la 17,8% la 15%.
În mod încurajator, în ultimele luni, politicienii europeni au subliniat din ce în ce mai mult necesitatea de a proteja baza industrială a Europei, inclusiv liderii belgieni. Luna trecută, premierul Alexander De Croo a cerut un „pact industrial”, alături de „Pactul verde” european pentru a „menține producția industrială aici, acasă, în Europa”.
Observațiile premierului belgian au fost reluate de ministrul său de finanțe, Vincent Van Peteghem, care a îndemnat UE să reducă „birocrația” pentru a încuraja investițiile europene. Luni, a fost publicat un alt studiu care demonstrează gravitatea situației economice a Europei.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care grupează în principal țări bogate, și-a revizuit în scădere previziunile de creștere pentru zona euro în acest an, de la 0,9% prognozat în noiembrie la doar 0,6% în prezent. Creșterea în cele mai mari două economii europene – Germania și Franța – este estimată acum la 0,3% și, respectiv, 0,6%.
Organizația citează „efectele negative persistente ale șocului prețurilor la energie” ca fiind unul dintre principalele motive pentru creșterea slabă preconizată a Europei și solicită țărilor să introducă „reforme politice pentru a îmbunătăți rezultatele în domeniul educației și a consolida dezvoltarea competențelor” pentru a stimula creșterea economică.