Revolta companiilor de stat împotriva măsurilor de austeritate. „Supra-plata directorimii e înghesuită sub nasul contribuabililor”

După protestele angajaților din industria de apărare, a venit rândul sindicatelor de la Metrorex și Tarom să ceară Guvernului să fie exceptate de la prevederile ordonanței austerității. Măsura, votată în Parlamentul României la finalul lunii octombrie, impune companiilor unde statul este acționar majoritar și care înregistrează pierderi să nu mai poată acorda prime, bonusuri sau alte premii. Mai mult, legea impune reducerea funcțiilor de conducere, atât din consiliile de administrație cât și de consilieri ai șefilor acestor companii, însă statul a decis ca aceste limitări să nu se aplice companiilor listate la bursă.

Proteste în lanț la companiile deținute de statul român

Sindicaliștii de la Tarom au avertizat miercuri că vor intra în grevă generală de la 1 decembrie, și nu vor mai ridica niciun avion de la sol, dacă Executivul nu decide să excepteze compania de la prevederile ordonanței austerității. Acest act prevede reducerea cu 50% a numărului consilierilor din cabinetele conducerii, era redus numărul membrilor din consiliile de administrație, a căror remunerație era limitată la maxim de trei ori media pe ultimele 12 luni, erau limitate cheltuielile privind dotarea cu autoturisme, telefoanele achiziționate nu puteau costa mai mult de 500 de lei, iar abonamentele la telefonie nu trebuiau să depășească 35 de lei pe lună.

La fel, companiile ce înregistrează pierderi nu mai putea acorda prime sau alte sporuri. „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorilor economici, inclusiv filialelor acestora care au înregistrat pierderi din anii precedenți și nerecuperate precum și cei care înregistrează pierderi în anul curent li se interzice acordarea de premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare”, se arată în actul normativ, care limita de asemenea plata orelor suplimentare, dar și noi angajări.

Sindicaliștii de la Tarom susțin însă că aceste prevederi afectează activitatea economică a companiei, unde statul deține peste 97% din acțiuni, prin faptul că riscă să-și piardă angajații – piloți și tehnicieni, care vor pleca astfel la companiile concurente. „Ţinând cont că TAROM este o întreprindere publică finanţată integral din venituri proprii, care acţionează într-o piaţă concurenţială, în permanentă schimbare, restricţiile impuse prin prevederile Legii, care pot fi explicabile în cazul unor întreprinderi publice care acţionează într-o piaţă neconcurenţială, vor împiedica derularea eficientă a activităţilor economice. TAROM nu va putea deveni profitabilă în aceste condiţii concurenţiale, în care operatorii aerieni privaţi concurenţi, români sau străini, nu trebuie să facă faţă unor condiţii restrictive în gestionarea resurselor umane, materiale şi tehnice”, se arată în comunicatul de presă al Sindicatului Unit Tarom.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Exceptarea companiei de la anumite prevederi ale ordonanței austerității este susținută și de către conducerea companiei, acolo unde Consiliul de Administrație al Tarom a aprobat un memorandum în acest sens ce urmează să fie supus votului adunării acționarilor. Tarom are un buget de două miliarde lei pentru acest an, buget în care sunt prevăzute pierderi de puțin peste 60 de milioane lei. Compania a avut anul trecut pierderi de peste 270 de milioane însă, în condițiile în care încearcă să-și revină după pierderile masive suferite în perioada pandemiei. De altfel, compania are un plan de restructurare prin care să devină profitabilă, însă și acest plan presupune subvenții de 190 milioane euro de la stat. Pe primul semestru al acestui an, Tarom avea deja pierderi de 12 milioane lei. Director companiei are un salariu lunar brut de 37.000 lei.

O situație similară cu cea de la Tarom există și în industria de apărare. La începutul acestei luni, Sindicatul „Apărarea” de la Fabrica de Arme din Cugir a organizat un protest prin care a cerut exceptarea de la aceeași ordonanță a austerității susținând, la fel precum sindicatele de la Tarom, că societatea nu este finanțată de la bugetul de stat, astfel încât salariile angajaților să greveze bugetul de stat. Aceștia au susținut că desființarea posturilor vacante și interzicerea încadrării de personal până la data de 1 iulie 2024, o altă prevedere din lege, va duce la blocarea activității de producție în condițiile în care compania are de onorat comenzi de la MApN, dar și externe, pentru Ucraina.

O săptămână mai târziu, un protest similar a fost organizat și de către angajații de la la producătorul de tehnică militară CARFIL, din Braşov. Sindicaliștii au spus că ordonanța este „absolut imbecilă” și că nu ar face decât să blocheze livrările de armament către Ucraina. „Concret, nu mai au voie să primească tichete de masă şi nu mai au voie să facă ore suplimentare. (…) Toată industria de apărare este lovită de această ordonanță a austerităţii, în condiţiile în care noi nu avem nicio treabă cu bugetarii, noi nu suntem bugetari, nu primim bani de la bugetul României. Acum avem război lângă graniţa noastră şi nici nu este embargou. Deci avem de lucru. E nevoie şi să angajăm oameni şi este nevoie şi să facem ore suplimentare”, au spus sindicatele.

În data de 14 noiembrie, după aceste proteste, premierul Marcel Ciolacu a promis că industria de apărare va fi exceptată de la prevederile Legii 296/2023. Zilele acestea însă o altă companie de stat, Metrorex se află în pragul unei greve, salariații de la metrou cerând și ei exceptarea de la ordonanța austerității. Joi, au intrat în grevă și angajații societății Minprest Serv Rovinari, deținută de CE Oltenia, care s-au plâns de faptul că pe salariile mici au venit și tăierile de sporuri și vouchere impuse de ordonanța austerității.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„De ce vor să fie exceptate? Pentru că toată lumea vrea un salariu mai mare și o primă mai mare. Aceste companii sunt de fapt niște locuri de plasat clientela politică, niște sinecuri, niște vaci de muls pentru junta politică și prietenii lor”, subliniază economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Problema intereselor, privat vs. stat

În opinia economistului, în companiile private, nivelul salarizării angajaților, inclusiv primele și bonusurile acordate acestora, este strict problema acționarilor.

„Societățile, companiile din sectorul concurențial dacă își plătesc angajații peste media sectorului, atunci acționarii suportă niște costuri mai mari decât ar fi cazul și este problema strictă a acționarilor acelor companii. Ei au posibilitatea să schimbe consiliul de administrație, să tragă de mânecă directorimea și șefii acelor companii. Dacă bătaia de cap e prea mare, nu au decât să-și vândă dividendele, deci profitul firmei ronțăit de extravaganțele directorimii.

Deci, este strict problema lor. Cei care consideră că nu se poate schimba, și că e o firmă gestionată prost, au posibilitatea să-și vândă acțiunile și să meargă la firmele care sunt gestionate cu mai multă decență. Tot așa, dacă își bat joc de oameni, și îi plătesc prea puțin, aceștia vor merge la concurență, cu consecința falimentului firmei proprii”, a declarat profesorul Radu Nechita, pentru FANATIK.

Din această perspectivă, limitările de cheltuieli impuse de ordonanța austerității pot fi văzute ca o încercare a acționarilor, în acest caz statul român, de a limita costurile acestor companii care înregistrează pierderi. Totuși, profesorul de economie de la UBB subliniază că în cazul companiilor unde statul este acționar majoritar calculul rațional al agenților este altul pentru că pierderile pot fi externalizate către întreaga societate.

„Ideea este că acționarii la firmele private au un anumit set de incentives – de incitații, ce fac ca excesele, în sus sau în jos, la salarii să fie identificate și corectate cât mai rapid. Dacă nu fac acest lucru, ei sunt cei care suportă consecințele și nu aveam noi publicul treabă cu ce se întâmplă la cutare firmă la care nu suntem acționari.

La firmele unde statul este acționar semnificativ, cu putere de decizie, sau la firmele care au diverse privilegii obținute prin legislație și lobby politic, lucrurile sunt un pic diferite. Ineficiențele lor, unde intră și supra-plata directorimii și a angajaților, pot fi înghesuite sub năsucul contribuabilului. Sub formă de subvenții la Tarom, sub formă de tarife mai mari la Hidroelectrica sau alte companii unde statul are un cuvânt de spus.

Aici este explicația, pentru că vorbim de firme care au un anumit nivel de privilegii, deci nu sunt supuse drastic sectorului concurenței, plus, lucru valabil probabil în cazul Tarom, știu că oricât de mari ar fi costurile, subvenția de la buget tot va veni”, a mai declarat economistul Radu Nechita, pentru FANATIK.

Totuși, acesta este de părere că idee unor limitări arbitrare de cheltuieli, care să se aplice tuturor companiilor, indiferent de sectorul în care operează și de condițiile specifice se poate dovedi greșită. Însă acesta subliniază că statul nu este capabil să vină cu intervenții nuanțate, specifice de la caz la caz, tocmai pentru că nu există corecta distribuire a incitațiilor, adică distribuirea beneficiilor și a costurilor.

„Putem admite că Tarom-ul sau alte firme de stat sunt ineficiente, cu schema de personal supradimensionată, însă strategia nu este să tai 25% așa cum au făcut unele guvernări celebre atunci când s-au trezit strânși cu ușa de criza financiară. La un moment dat se termină resursele ce pot fi extrase dintr-o economie și, dacă nu ai avut o strategie de control, va trebui să faci niște amputări barbare în costuri. Este posibil să existe riscul ca, să spunem, piloții să plece la companii ce plătesc mai mult, că doar nu o să plece contabila care e plătită peste media sectorului. 

Dacă nu e făcută această analiza de cineva care chiar simte pierderile, așa cum este un acționariat privat, vom ajunge în situația în care să trebuiască ori să închidem această companie cu totul. Nu e vorba că nu ar exista oameni de calitate în această companie. E vorba de incitațiile în joc, unde costurile eșecului sunt împrăștiate pe toți contribuabilii”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.

Situație similară cu protestele din administrație

Protestele de la firmele pe care statul le controlează nu sunt singurele proteste cu care se confruntă Guvernul României în aceste zile. În ultimele săptămâni, cu mai mult sau mai puțin succes, angajații de la casele de pensii județene, de la DSP-uri, de la inspecția muncii și alte instituții din administrație au ieșit în stradă pentru a cere salarii mai mari. Concret, angajații au cerut salarii la nivelul administrației centrale, asta după ce autoritățile au acordat anterior majorări doar anumitor categorii de funcționari publici.

Economiștii subliniază că în acest moment Executivul a ajuns într-un carusel al protestelor, unde toți angajații cer majorări de salarii sau excepții de la tăieri de salarii, tocmai pentru că guvernanții nu au venit cu un cadru unic. Acest cadru ar fi trebuit să fie legea salarizării unitare, însă legea nici măcar nu este gata într-o formă preliminară.

„Pas cu pas toate companiile statului vor fi exceptate de la aceste reguli pentru că, din păcate, s-a deschis o adevărată cutie a Pandorei în momentul în care le-ai dat niște drepturi doar unora. Atunci e normal ca și ceilalți bugetari să protesteze și ar trebui să ne așteptăm în perioada următoare să vedem numărul acestor proteste crescând semnificativ. E o chestie bizară din punct de vedere economic, faptul că statul a decis majorarea pensiilor cu 40%, fără să n-aibă bani.

Dacă statul își găsește bani pentru a crește pensiile, înseamnă că trebuie să-și găsească bani pentru a plăti salarii mai mari și pentru bugetari. Statul a intrat într-un carusel financiar acum, și singura ieșire era legea salarizării unitare din sectorul bugetar, ce trebuia însă să fie aprobată încă din primăvară. Legea trebuia să stabilească clar cât își permită statul să plătească angajații săi, în ce condiții și în ce situații se acordau creșterile salariale. Acum însă ea nu e nici măcar creionată”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Marea excepție pentru companiile de stat

Zilele trecute, compania Transgaz, acolo unde statul român deține 58% din acțiuni, a scos la licitație un contract de peste 1,4 milioane lei pentru achiziția a 735 de telefoane mobile, dintre care cel puțin 60 să fie iPhone-uri de ultima generație, al căror preț pe unitate trece lejer de 6.000 de lei. Transelectrica cumpără și ea hârtie A4 pentru fotocopiatoare în valoare de 54.406 lei, potrivit unei licitații publice atribuite în 31 octombrie.

Acest lucru a fost posibil pentru că operatorilor economici, cu capital majoritar de stat, care sunt listați la bursa de valori nu li se aplică măsurile de disciplină financiară din ordonanță. „Societățile comerciale deținute de Statul Român și/sau unitățile administrativ teritoriale în calitate de acționar unic/majoritar care sunt listate la bursă potrivit prevederilor prezentei legi sunt exceptate de la aplicarea prevederilor secțiunilor din cadrul Capitolului III- Măsuri pentru disciplina economico-financiară”, se arată în textul ordonanței.

În luna august apărea însă în spațiul public un draft al ordonanței în care aceste companii nu erau exceptate. Una dintre cele mai interesante prevederi viza salariile conducătorilor acestor companii, care erau limitate la de „3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate”.

La acea dată, publicația Profit scria că dacă prevederea s-ar fi aplicat companiilor listate la bursă, unde sunt marile companii din energie, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, etc, acolo unde salariul mediu sectorial este de 6.800 lei net, ar fi făcut ca salariile șefilor acestor companii să ajungă la circa 20.000 de lei net, lunar, în condițiile în care salariile pe care aceștia le primesc acum sunt de 34.000 lei.

Economiștii susțin că exceptarea companiilor listate la bursă de la aceste reguli de disciplină financiară, impuse restului companiilor, nu are nicio logică economică. Aceștia subliniază că vorbim de o legislație, clădită pe o serie de excepții ce par să mascheze faptul că efortul financiar al acestei austerități va cădea în întregime pe umerii mediului privat.

„Nu există nicio lege economică în a excepta niște companii de la a umbla la bugetul de salarii doar pe criteriul că sunt listate la bursă. E simplu o măsură ce ține de dorința politicienilor, a administrației acestor companii de a păstra același status-quo din punct de vedere financiar. Dar, prin faptul că s-a ajuns la excepții, existând posibilitatea să apară tot mai multe, dovedește că acea lege a austerității era făcută pentru a crește taxele în sectorul privat. Ceea ce se dorește în sectorul public este doar un simulacru de austeritate, menit să ofere o perdea de fum în spatele căreia să se ascundă politicienii în condițiile în care trebuie să justifice oamenilor de ce cresc taxele în România”, a declarat analistul financiar Adrian Negrescu, pentru FANATIK.