Cum a ajuns Guvernul Ciolacu luat cu asalt de protestele bugetarilor. „Nu există aceeași măsură aplicată tuturor. Unii sunt mai presus de lege”

În timp ce autoritățile au întârziat cu Legea salarizării unitare pentru aparatul bugetar, ce ar fi trebuit să fie gata încă din luna septembrie și care ar fi rezolvat discrepanțele salariale din sistemul de stat, bugetarii ies în stradă acuzând lipsa de echitate în ceea ce privește salarizarea. Săptămâna trecută au fost angajații de la casele de sănătate județene, care au cerut salarii egale cu ale colegilor din Capitală, iar în această săptămână protestează angajații DSP-urile, cei de la inspecțiile pentru siguranța muncii, și ar putea fi urmați de angajații de la Metrorex.

Cascadă de proteste pentru Guvernul Ciolacu

Miercuri dimineața, angajații Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au participat la un protest spontan, cerând majorarea salariilor cu 25%, plus sporul de condiții vătămătoare de 15%. Aceștia au reclamat faptul că sunt plătiți cu sume mai mici decât colegii din administrația centrală. „Angajații instituției noastre se află într-o situație discriminatorie față de colegii din alte instituții publice din administrația publică centrală, fapt care a creat şi continuă să provoace o stare de nemulțumire profundă, fiind tratați ca o categorie inferioară”, subliniază aceștia, într-un comunicat remis presei.

Tot miercuri, Federația Sindicatelor din Ministerul Muncii, din care fac parte angajații caselor județene de pensii, a agențiilor pentru ocuparea forței de muncă sau inspectoratele teritoriale de muncă, a organizat o grevă de avertisment unde, la fel, principalele revendicări sunt de natură salarială. Principala cerere a acestora vizează eliminarea diferențelor salariale față de alți funcționari din administrația publică. „Nu înțelegem de ce, făcând parte din aceeași familie ocupațională – Administrație, diferențele între noi şi alte categorii de colegi sunt de mai bine de 2.000 lei net pe lună. Ne considerăm nedreptățiți”, a declarat Mihael Dună, reprezentanta FSMM.

Zilele acestea au fost proteste și la Direcțiile de Sănătate Publică din mai multe județe din țară (Brașov, Constanța, Timișoara, Giurgiu, fiind doar unele dintre ele), proteste la care au participat și angajații laboratoarelor de analize. „Expun problema în Guvern şi sper să putem să găsim o soluție sau măcar un calendar de implementare a unor armonizări ale salariilor”, a spus ministrul Rafila după patru zile consecutive în care oamenii au ieșit în stradă. Protestul angajaților DSP vine după ce, la începutul acestei luni, angajații caselor de sănătate județene au fost în grevă timp de o săptămână, cerând salarii egale cu ale colegilor din Capitală. Situația a condus la o adevărată criză în sistemul de sănătate, spitalele și medicii de familie, care nu și-au mai primit banii de la Casă, ajungând în situația de a nu mai putea oferi servicii pacienților.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Săptămâna trecută, parlamentarii puterii au votat un amendament la legea salarizării astfel că protestele de la casele de sănătate s-a încheiat. După modelul acestora însă, angajații DSP-urilor vor și ei salarii echivalente cu cele din administrația centrală. „Vom solicita o decizie de urgență în așa fel încât salariile din direcția de Sănătate publică să fie corelate cu aparatul propriu al Guvernului, așa cum Parlamentul a votat săptămâna trecută pentru colegii noștri de la Casele județene de asigurări sociale de sănătate”, a declarat Marius Sepi, liderul Sindicatului Forța Legii, care a organizat protestul de la Constanța.

Probleme au existat și cu noua lege a pensiilor, votată acum în Parlament. Opt lideri sindicali care-i reprezintă pe angajații de la Ambulanță au anunțat marți că intră în greva foamei după ce li s-au scos condițiile deosebite de muncă din legea pensiilor. Aceștia au încetat protestul în seara zilei de marți, după o întâlnire cu premierul Ciolacu și ministrul muncii.

Protestele se vor înmulți

În timp ce premierul a vorbit miercuri, după calificarea echipei de fotbal, de disponibilitatea Guvernului de a investi în academiile de fotbal, realitatea bugetară în acest moment este că nu sunt bani. După ce Executivul a renunțat la a mai face rectificare bugetară, ministerele vin acum și cer bani din Fondul de rezervă pentru plata salariilor. S-a întâmplat atât la sănătate, unde deficitul CNAS este de peste 4 miliarde, s-a întâmplat la educație, unde ministerul a cerut bani pentru salarii și burse, iar săptămâna trecută tot așa s-au plătit salariile pe lunile octombrie și noiembrie pentru judecătorii de la Înalta Curte.

Dincolo de salariile mici, liderii sindicali spun că aceste proteste sunt justificate tocmai de aceste discrepanțe salariale din sistemul public. Acestea ar fi trebuit să fie rezolvate prin Legea salarizării unitare, care trebuie să fie gata încă din luna septembrie, așa cum promitea Guvernul în timpul grevei profesorilor din luna mai, atunci când le promitea că măririle salariale vor veni prin această lege. În acest moment, calendarul optimist arată că legea va intra în vigoare abia din 2025.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

„Momentan, în ceea ce privește Legea Salarizării, nu se cunoaște textul sau propunerea. S-au făcut discuții pe diferite familii ocupaționale din domeniul bugetar, dar nu s-a concluzionat încă și deci nu se știe. Teoretic ar fi trebuit, dar marea problemă este că Guvernul a întârziat, legea era prevăzută inițial să apară prin septembrie, după aia au zis decembrie, pentru ca acum s-o amâne pentru martie-aprilie 2024.

Conform legislației în vigoare, cu șase luni înaintea unor alegeri nu se pot face majorări de salarii și de pensii. Ținând cont de acest lucru, înseamnă că noua lege de salarizare bugetară va intra în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2025”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Hossu, liderul sindicatului CNS „Cartel Alfa”.

Acesta susține că oamenii ies în stradă tocmai pentru că autoritățile au făcut majorări pentru unele categorii de bugetari, și susține că numărul protestelor va crește în cascadă, pentru că oamenii sunt nemulțumiți în întreg sistemul bugetar.

„Lumea relativ este nemulțumită pentru că, pe de o parte, anumite componente ale Guvernului au făcut majorări punctuale la anumite categorii, și se vor mai face majorări la anumite categorii, și practic nu există o politică unitară legată de sistemul de salarizare. Practic, fiecare încearcă să lupte, pentru că inflația este mare, nivelul de trai a scăzut substanțial, și confruntați cu disperarea de a nu avea ce să pună pe masă – acționează.

Practic, lipsa de transparență decizională și de cunoaștere exactă a ceea ce vrea să facă Guvernul a creat această insecuritate socială, care se va accelera. În opinia mea, văzând că unii fac aceste proteste, vor face și ceilalți care n-au făcut până acum. E ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește și care se tot mărește”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.

De altfel, chiar și angajații de la Metrorex, acolo unde media salarială este ridicată, au ieșit în stradă în aceste zile și amenință cu o nouă grevă generală, care să paralizeze Capitala. Aceștia au cerut să fie exceptați de la prevederile ordonanței austerității și să nu-și piardă primele, sporurile sau bonurile de masă.

Majorări salariale doar pentru unii

Aceste proteste nu sunt primele proteste cu care se confruntă actualul Guvern. Spre exemplu, în această vară primii care au protestat față de măsurile de austeritate propuse de către Executiv au fost chiar angajații ministerului de finanțe, care riscau astfel să rămână fără statutul special și salariile din administrația centrală. Protestul acestora a luat sfârșit după ce ministrul Boloș le-a promis că nu vor exista disponibilizări și că salariile vor fi la limita maximă din grilă.

Aceasta însă nu a fost prima intervenție a autorităților în salarizarea din administrație. Tot ministrul Boloș este cel care a propus, la finalul anului trecut și adoptată în luna februarie a acestui an, majorarea cu 50% a salariilor angajaților ministerului fondurilor europene. Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că de aici au început toate aceste probleme ale actualului Guvern, care prin faptul că a tratat diferențiat categoriile de bugetari și-a pierdut astfel toată credibilitatea.

„Toată această spirală a pornit după acordarea acelui bonus de 50% la salarii angajaților de la Ministerul Fondurilor Europene. În mod evident acest lucru a declanșat un precedent ce a modificat stimulentele bugetarilor, fiecare contabil, referent a ajuns să se întrebe de ce pe aceeași muncă primește mai puțini bani. Scandalul s-a mutat așa, pe firul apei, în Ministerul de Finanțe, în Casa de Pensii.

E o chestiune, în fond, de credibilitate. Sunt convins că dacă în fruntea unei companii, unei agenții, unui guvern, este un om care are autoritate și credibilitate în ceea ce face, atunci reformele pot fi făcute. Reforme însemnând chiar reorganizarea activității, concedieri – deci nu vorbim doar de eliminarea unor prime, tichete de masă sau ceva de genul acesta. Însă, atunci când în frunte sunt persoane lipsite de credibilitate nici cei din subordine nu ascultă și vor încerca să-i submineze orice intenție.

De fiecare dată când oamenii văd că sunt tratați cu dublă măsură, că pentru unii se poate iar pentru ei nu, credibilitatea autorităților scade. Nu te mai tratează nimeni cu seriozitate, toți încearcă să te speculeze. Pentru că știu că mai devreme la unii le-au dat. Această incoerență din actul de guvernare este incompatibilă cu orice tip de succes reformist, sau orice încercare de ținere sub control a cheltuielilor publice”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Glăvan.

Exact aceeași problemă o invocă și sindicatele. Liderul „Cartel Alfa” subliniază că deși Guvernul și-a asumat răspunderea pe ordonanța austerității, nu au existat tăieri de la aparatul guvernamental. Acesta susține că dacă era într-adevăr o situație de criză, atunci tăierile trebuiau făcute de la toată lumea, începând cu Guvernul și aparatul politic.

„Ca să dau cel mai banal exemplu din ordonanța austerității, pe care și-au asumat răspunderea în fața Parlamentului, suntem la finalul lunii noiembrie și câți secretari de stat ați văzut că au fost eliminați din structura guvernamentală? Niciunul.

Guvernul nu înțelege că dacă cere sacrificii cetățenilor, trebuie să fie primul care să înceapă să facă aceste sacrificii. Cu legea pensiilor fac le fel. În același timp cu majorările vor să dea drumul la pensiile pentru administrația public – primari, viceprimari, președinți de CJ, – evident că în momentul respectiv celor cărora li se vor tăia drepturile de categorie cu muncă deosebită sau specială, evident că se revoltă. Nu există aceeași măsură aplicată tuturor. Se pare că unii sunt mai presus de lege”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Hossu.

După cum recunoaște acesta, rezultatul unei astfel de politici este o situație unde fiecare categorie socială luptă pentru propriul interes, pentru o felie cât mai mare din bugetul țării.

„În mod normal ar trebui să strângem toți cureaua, dacă într-adevăr situația e de criză. Dar, când vezi că Guvernul face cheltuieli nesăbuită, când nu face restructurări în domeniile politice, care de fapt au creat multe dintre aceste cheltuieli nejustificate, talpa țării, să spunem așa, omul de rând care trage la șaibă zice „dar ce, eu sunt mai prost ca ăia?”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.

Nota de plată, achitată de toți

Situația în care toate grupurile sociale se luptă pentru o felie cât mai mare din tortul bugetar, care este fix și nu poate mulțumi pe toată lumea, riscă să ajungă într-o situație proastă pentru toată lumea. Asta pentru că, într-un an electoral, și cu o coaliție PNL-PSD în care ambii actori sunt dispuși să nu supere electoratul – după cum s-a văzut din scandalul pe legea pensiilor – există riscul ca cheltuielile bugetare să scape total de sub control.

Problema a ajuns în atenția agențiilor de rating, Bloomberg dedicând o analiză situației fiscale din țara noastră. Analiștii de la Moody’s vorbesc de creșterea datoriei publice a României cu 5% doar după impactul noii legi a pensiilor. „Măsurile adoptate de Parlament ar crește povara datoriei României cu aproximativ cinci puncte procentuale din PIB și va avea un impact negativ asupra „sustenabilității datoriei publice până la sfârșitul anilor 2020, slăbind puterea fiscală a României în următorii ani”, scrie Bloomberg citându-l pe Petter Bryman, analist la agenția de rating Moody’s.

„O pierdere a credibilității și deficite fiscale persistente și mari, așa cum s-au văzut deja în 2023, pot duce la o traiectorie mai nefavorabilă a datoriei. Acest lucru ar putea însemna retrogradare a ratingului în categoria junk”, mai arată sursa citată. De altfel, premierul Ciolacu, întrebat fiind chiar miercuri cu privire la dobânzile pe care țara noastră trebuie să le plătească, dobânzi care depind de ratingul de țară, a avut o ieșire nervoasă dând vina pe Guvernul Cîțu. „Da de ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva considerați că acele datorii nu le plăteşte? De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a replicat nervos premierul.

Stabilitatea bugetară influențează cursul de schimb, dobânzile bancare, iar un deficit excesiv ar putea arunca în aer aceste elemente și astfel să ajungem să plătim cu toții costurile acestor măsuri. Economiștii spun că această poveste, cu Guvernul care dă bani în stânga și-n dreapta, nu va putea continua la nesfârșit.

„Statul, prin sectorul bugetar, dar și o parte a sectorului privat, profită și consumă aceste resurse de care beneficiem temporar. România se găsește într-un moment foarte fast al ei, în care are foarte multe resurse, spre deosebire de anii 90, de exemplu. Acum plouă cu bani aici, și atunci se face o petrecere uriașă pe banii europeni și pe toată această stabilitate. Au observat că pot să întingă coarda și nu-i trage nimeni de urechi, constrângerile sunt foarte laxe, adică putem avea deficit și de 10% – nu ne ținem de niciun fel de programare dar banii continuă să vină.

Evident, asta va dura până când banii nu vor mai veni. În momentul în care plasa de siguranță, care se cheamă fondurile europene, dispare, în acel moment vom avea un șoc. Creșterea de taxe nu va face decât să explodeze bomba mai devreme, și un pic în altă parte, nu în sectorul bugetar direct. Dar nota de plată a acestei petreceri tot va veni”, a declarat economistul Bogdan Glăvan, pentru FANATIK.