Ce mai fac românii pe internet. Mulți încă se feresc de banking și cumpărături, dar sunt dedicați rețelelor sociale

Debutul pandemiei la nivel mondial a produs mari schimbări în societate, dând un mare avânt activităților desfășurate pe internet. Mulți angajați și-au mutat biroul acasă, iar tot aici s-au mutat și sesiunile de cumpărături și cele de socializare cu prietenii sau cu familia.

Încet, dar sigur, internetul ajunge la un număr tot mai mare de persoane, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România. Suntem cunoscuți în întreaga lume pentru una dintre cele mai bune viteze la internet; asta, însă, nu a venit neapărat și cu alte avantaje în zona digitală. România nu este între primele țări la capitolul alfabetizării digitale și nici măcar la rata penetrării internetului. Cu toate acestea, chiar dacă ne aflăm între ultimele state din UE, internetul a ajuns (în 2019) în 84% dintre gospodării. Creșterea este însemnată, procentajul fiind de doar 61% în 2014.

Suntem din ce în ce mai mulți pe internet, dar ce facem pe această vastă rețea digitală? Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, pare că românii mai degrabă se relaxează și se distrează pe internet, în vreme ce activitățile ”serioase” desfășurate astfel nu sunt la mare căutare.

Cumpărăturile online sunt din ce în ce mai facile. Pandemia a făcut ca multe branduri care aveau o prezență mai degrabă în magazine fizice să se reorienteze către internet. Avantajele sunt multe, piața de desfacere având un potențial mult mai ridicat decât un simplu magazin, iar comercianții au înțeles asta. Și românii s-au văzut nevoiți să se orienteze către astfel de cumpărături, cu toate că încă suntem departe de nivelul la care vesticii și nordicii fac shopping online.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Privind harta de mai jos, se remarcă o oarecare linie de demarcație a Cortinei de Fier, cu toate că nici dincolo de aceasta, în țări occidentale precum Italia, Spania sau Portugalia, lumea nu se înghesuie foarte tare să cumpere chestii de pe internet. Totodată, vedem și discrepanța la nivel național, între Transilvania și restul României.

Cumpărăturile online, alegerea bucureștenilor

Între cei mai pasionați de cumpărăturile pe internet se numără danezii și olandezii. În regiunea Hovedstaden din Danemarca, nu mai puțin de 9 din 10 cetățeni au făcut cumpărături online anul trecut. Sunt urmați de cei din Midtjylland, tot din Danemarca, și de cei din Utrecht, Olanda, ambele regiuni cu 90%.

În România, procentajul cumpărătorilor online este relativ scăzut, cam 3-4 români din 10 accesând astfel de servicii în 2020. Procentual, regiunea București-Ilfov stă cel mai bine, cu 56% din rezidenți făcând cumpărături pe internet în ultimul an. La mare distanță se află regiunile Nord-Vest (40%), Centru (39%), Vest (39%) și Sud-Vest Oltenia (36%). Și mai jos se găsesc regiunile Sud-Muntenia (32%), Nord-Est (32%) și Sud-Est (30%). Mai jos de noi sunt doar bulgarii, care au patru regiuni cu cele mai slabe rate ale cumpărăturilor online, de aproximativ 25%.

E drept, probabil că unii români încă se tem de țepele pe care le pot lua pe internet, mai ales dacă au de gând să cumpere de la magazine necunoscute. Achiziționând, însă, de la retaileri cu renume, șansele de a da greș sunt mult mai mici. Ba chiar inexistente, având în vedere că retururile sunt posibile. Mult mai rău însă stăm la capitolul internet banking. Teama de a face plăți ”serioase” pe internet rămâne destul de mare în rândul cetățenilor. Mulți preferă să meargă în continuare la ghișee pentru a-și rezolva problemele, chiar și când internetul a devenit o variantă viabilă de lucru. Astfel suntem cam pe ultimele poziții în Europa la acest capitol.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Tot regiunea București-Ilfov este fruntașă la acest capitol, procentul celor ce folosesc internet banking fiind, totuși, de doar 23%. Mai jos vin cei din Nord-Vest și Centru, ambele cu 14%. Le urmează Sud-Vest Oltenia (11%), Sud-Muntenia (9%), Nord-Est (8%) și Sud-Est (7%). În zona Vest a țării, deși aparent mai dezvoltată decât altele, doar 6% dintre cetățeni desfășoară activități de internet banking. Tot bulgarii sunt la coada clasamentului, având o regiune în care doar 4% dintre locuitori au folosit astfel de servicii. La polul opus se află regiuni din Islanda, Norvegia și Danemarca, unde 96% dintre locuitori au folosit servicii de internet banking.

România, în top la folosirea internetului pentru socializare

Dacă românii nu prea trag la treburi serioase pe internet, nu același lucru putem spune despre momentele de relaxare și de distracție. Suntem undeva la mijlocul clasamentului în Europa, cu cifre bune, ba chiar între primii datorită celor din regiunea de Vest. Aici, 77% dintre locuitori folosesc internetul pentru a accesa rețele sociale. Cei din Nord-Vest și din București-Ilfov sunt pe rețele sociale în proporție de 67%, iar cei din Centru, 64%. Regiunile Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Nord-Est vin cu procentaje de 62%, iar ultimii sunt cei din Sud-Est, unde doar 6 din 10 cetățeni a ajuns pe rețelele sociale.

De notat este și faptul că interesul românilor pare să fi scăzut în ceea ce privește rețelele sociale. Un raport din 2019 ce folosește date din 2017/2018 arată că la momentul respectiv eram primii în Europa la acest capitol, cu o prezență de cam 86% în 2018, în creștere de la 81% în 2017. Tot același raport arată că nu prea punem preț pe rețelele sociale profesionale, cum ar fi LinkedIn. Sub 6% dintre români erau prezenți aici în 2018, în vreme ce media europeană este și ea modestă, de aproximativ 15%. Ridică sesizabil această medie state precum Olanda și Danemarca, ce au procentaje de 35, respectiv 30%.