România a intrat din nou în atenţia Comisiei Europene. Autorităţile de la Bucureşti sunt avertizate să revizuiască legile cu privire la rasism şi xenofobie

România a intrat în atenţia Comisiei Europene, care a trimis miercuri autorităţilor de la Bucureşti o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, pentru transpunerea incorectă a normelor UE privind actele de rasism şi xenofobie. De asemenea, Bruxelles-ul a lansat şi o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României şi Olandei pentru transpunerea incorectă a dreptului de a fi asistat de un avocat şi de a comunica după arestare.

România trebuie să rezolve şi problema dreptului de a comunica după arestare

Comisia Europeană i-a trimis pentru prima dată României o scrisoare de punere în întârziere a faptelor legate de rasism şi xenofobie, în octombrie 2020. Autorităţile de la Bucureşti au răspuns la acea scrisoare, iar în iunie 2022 au adoptat o nouă legislaţie menită să soluţioneze problemele de transpunere incorectă semnalate.

Comisia Europeană a evaluat cu atenţie noua legislaţie şi cu toate că a ajuns la concluzia că modificările rezolvă problemele semnalate în scrisoarea de punere în întârziere, noua legislaţie adaugă totuşi un element ce restrânge domeniul de aplicare al incriminării discursurilor de incitare la ură, într-un mod care este incompatibil cu decizia-cadru.

În consecinţă, Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, ţara noastră având acum la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare de remediere a deficienţelor identificate în legislaţia privind actele de rasism şi xenofobie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, executivul comunitar poate decide să trimită României un aviz motivat.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Într-o altă scrisoare, Comisia Europeană reproşează României faptul că nu a transpus corect în practică directiva privind dreptul de a fi asistat de un avocat şi de a comunica după arestare. “Scopul directivei este să se asigure că suspecţii şi persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale, precum şi persoanele căutate în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare (MEA) sunt asistate de un avocat încă din primele etape ale procedurilor.

De asemenea, să se asigure că persoanele private de libertate pot informa şi comunica cu persoane terţe, cum ar fi angajatorul sau membrii de familie, precum şi cu autorităţile consulare. România nu a transpus în mod corect excepţiile de la dreptul ca o persoană terţă să fie informată cu privire la privarea de libertate şi condiţiile legale în care o persoană suspectată sau acuzată poate alege să nu îşi exercite dreptul de a fi asistată de un avocat.

Olanda şi România au acum la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare de soluţionare a deficienţelor identificate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită acestor state membre un aviz motivat”, se arată într-un comunicat transmis de Comisia Europeană.

În acelaşi timp, Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat şi pentru nerespectarea normelor europene cu privire la igiena produselor alimentare, a normelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală şi a procedurii de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice. Autorităţile române sunt acuzate că au stabilit norme naţionale care derogă de la cerinţele de igienă alimentară aplicabile în întreaga Uniune Europeană.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei Uniunii Europene.