România, cea mai slabă democrație din Uniunea Europeană. „Societatea noastră este prinsă într-un cerc vicios”

România este încadrată la categoria „democrațiilor deficitare” de către cei de la publicația The Economist, cu un scor ce plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în spatele Bulgariei sau a Ungariei, și foarte aproape să fim trecuți la categoria inferioară a „regimurilor hibride”.

Democrația românească, pe ultimul loc în Uniunea Europeană

Indexul Democrațiilor realizat de The Economist plasează țara noastră pe locul 62 în lume, cu un scor de 6,45, pe același loc cu Muntenegru și puțin în fața Albaniei, țara noastră fiind inclusă în categoria „democrațiilor deficitare”, țări caracterizate cu regimuri în care drepturile fundamentale sunt în mare respectate, însă există probleme serioase în ceea ce privește actul guvernării, participarea politică și cultura politică.

România stă prost comparativ cu țările din jur, Bulgaria este pe 57 (scor 6,53), Ungaria este pe locul 56 (scor 6,64), iar Polonia pe locul 47 (scor 7,04), însă dintre cele cinci categorii care stau la baza acestui clasament, țara noastră stă cel mai prost la capitolul „cultură politică”. Aici scorul României este de doar 3,75, același cu al Rusiei care este trecută la regim autoritar, sau al Serbiei sau Kazahstanului. Spre exemplu, la acest capitol Polonia are un scor de 6,25, și chiar Republica Moldova are un scor peste al țării noastre, 4,38, același pe care-l are și Bulgaria.

Mult mai grav este și faptul că țara noastră înregistrează o scădere în acest clasament, unde în anii 2006 – 2008 România avea un scor de peste 7, iar în 2016, înainte de era Dragnea, ajunsese la 6,68 – din 2017 țara noastră a rămas cu un scor în jurul valorii de 6,40.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Sociologul Claudiu Tufiș subliniază faptul că slaba răspândire a valorilor democratice în țara noastră, categoria culturii politice unde România stă cel mai rău, arată că societatea noastră nu a internalizat normele unei culturi democratice. „Scorul care ne trage cel mai mult în jos este cel al culturii politice. Lucrurile aici sunt clare: ne plac liderii puternici, ne plac guvernele tehnocrate, nu ne deranjează dacă armata ar avea un rol mai mare de jucat în guvernarea țării, nu avem o tradiție a separației între biserică și stat, considerăm că democrația înseamnă pedepse mai severe pentru criminali și altele din aceeași categorie. Pe scurt – e adevărat că România e o democrație vai de capul ei, dar e așa și pentru că ne reflectă pe noi și e construită pe baza valorilor noastre”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Ideea unei societăți incapabilă încă să asimileze valorile democratice creează imaginea unui cerc vicios al unei majorități fără tendințe democratice ce votează politicieni fără valențe democratice și care la rândul lor nu vin cu măsuri de întărire a democrației și pentru că electoratul lor nu apreciază astfel de măsuri. Sociologul Mihai Rusu este de părere că în acest moment societatea românească pare prinsă într-un astfel de cerc vicios și pe fondul unui cumul de crize majore – pandemie, insecuritate energetică, inflație, război – cu puține speranțe de a ieși din această dinamică negativă.

„Societatea românească este prinsă în captivitatea unui cerc vicios. Cu tot pesimismul pe care îl implică un astfel de răspuns, nu cred să existe o soluție magică. O soluție care, odată implementată, să conducă la inversarea acestei dinamici, pe care să o transforme dintr-un cerc vicios cu tendință de spiralare, într-unul virtuos al consolidării democratice. Nici tradiția politică postdecembristă și cu atât mai puțin contextul geopolitic din regiunea Europenei Centrale și de Est – marcat de ascensiunea populismului iliberal și de războiul din Ucraina – nu sunt prea mari dătătoare de speranță.

Imperativă este, pe termen scurt, stoparea acestei alunecări către o democrație tot mai deficitară, la care contribuie din plin guvernanții și liderii partidelor politice din alianța aflată la guvernare. Dar toată această regresie democratică este făcută posibilă și cu complicitatea tacită a unei opoziții anemice și a unei societăți civile necombative, care eșuează în rolul lor de a contesta modul în care este exercitată puterea”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Mihai Rusu.

Digisport.ro

A anunțat că divorțează la două ore după ce soția lui a născut, s-a logodit iar și după câteva zile a apărut cu altă femeie

România și o societate lipsită de morală

La începutul acestei săptămâni, aproape o sută de medici de la Spitalul Județean ”Sf. Ioan cel Nou” Suceava au susținut-o direct pe șefa Secției de Oncologie, care este cercetată penal pentru luare de mită în formă continuată pentru că ar fi cerut și primit cadouri de la bolnavii de cancer „Eventualele daruri din partea pacienților, dacă într-adevăr acestea există, ar putea reprezenta doar un mic gest de recunoștință din partea acestora, luând în considerare efortul și seriozitatea depuse în salvarea vieților lor”, se arată în scrisoare de susținere semnată de 96 de medici.

Profesorul Ciprian Mihali subliniază că acest episod arată că societatea românească e una hibrid, cu o modernizare neîmplinită și unde corupția este asimilată adeseori cu o formă de relație mai strânsă între oameni pe care nu-i unește decât serviciul respectiv. A oferi un cadou scump unei diriginte sau unui medic nu este perceput drept ceva ilegal sau imoral, dimpotrivă, e resimțit ca o datorie. Potrivit acestuia, o schimbare a mentalităților de acest tip nu poate fi întreprinsă doar cu Codul penal, fiind necesar un cumul de acțiuni adecvate la cultura noastră.

„O schimbare din asta trebuie să vină din două direcții, de sus în jos și de jos în sus. Adică e clar că trebuie să există o voință politică pentru a pune capăt unor astfel de comportamente. Asta înseamnă elaborarea unor legi care să fie adecvate societății. Adică nu e de ajuns să spunem prin lege că interzicem fondul clasei sau mita, pentru că ajungem fix în situația de acum unde totul arată foarte frumos pe hârtie, dar în continuare fondul clasei se adună sub alte forme, corupția din spitale înflorește.

La fel, nu ne putem aștepta de la omul de rând, atunci când se duce bolnav la medic să aibă o atitudine civică exemplară. Vorbim de situații unde este vulnerabil, neputincios și cu foarte puține alternative, mai ales când știe că așa se face la noi. La fel, mulți dintre liderii noștri politici au ajuns acolo tocmai pentru că au exersat modelul acesta la perfecțiune. Nu au ajuns acolo prin integritatea și calitatea lor, au ajuns acolo pentru au știut să se descurce și să exploateze foarte bine slăbiciunile sistemelor din care provin, public sau privat, și s-au cocoțat pe aceste slăbiciuni, iar acum le exersează în continuare și nu au niciun motiv să încerce să le schimbe”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Ciprian Mihali.

Potrivit acestuia, până la Codul penal trebuie internalizate normele morale iar acest lucru necesită un proces serios de reflexie care să se concretizeze prin coduri etice ce trebuie să existe în fiecare instituție, publică sau privată. Este ceea observăm la societățile democratice avansate, acolo unde instituțiile sunt întărite prin acest gen de practici.

„Un cod de etic duce la internalizarea unui comportament moral, dar aceste coduri trebuie să se muleze pe cutume. Nu poți introduce mâine un cod etic norvegian în România pentru că el va fi ridiculizat, dar nici nu poți să-ți transformi obiceiurile românești în norme doar pentru că așa se face sau că e doar un mic gest de recunoștință. Lucrurile astea trebuie să treacă printr-un proces de reflexie… să îți dai seama că sistemul meditațiilor, al atențiilor pentru medici nu este acceptabil la nivelul întregii societăți”, a mai precizat profesorul Ciprian Mihali, care a dat exemplu și recentul scandal al plagiatelor oamenilor politici și înalților funcționari care a vulnerabilizat instituțiile de învățământ.

De altfel, specialiștii sunt de părere că scandalurile de plagiat în care au fost implicați înalți oficiali precum ministrul Lucian Bode sau premierul Nicolae Ciucă, și reacțiile altor instituții în aceste cazuri, faptul că UBB a fost nevoită să revină cu o analiză asupra tezei ministrului Bode, sau bâlbâielile din justiție care par să-l fi salvat pe Ciucă de un verdict de plagiat au dus la slăbirea mai multor instituții –  adică tocmai acelor mijloace prin care societatea noastră ar putea internaliza aceste valori democratice.

„Ca poziție politică eu sunt ceea ce se cheamă instituționalist, adică cred că instituțiile sunt cele care au un rol central în schimbările din societate. De pildă, o instituție în sensul acesta este morala – iar în episodul de la Suceava evidențiază că în comunitatea cadrelor medicale de acolo nu există o cultură morală dezvoltată. Ceea ce e poate normal dacă ne gândim că nici în universitățile de medicină din țară, și nici Colegiul Medicilor, nu și-au dat silința să transmită medicilor ce înseamnă să te comporți moral față de pacient, principiile morale, etc..

În România sunt multe instituții noi, dar în mare măsură ele nu funcționează. Vedem toate mecanismele prin care funcționarea lor este împiedicată – degeaba zicem că vrem să promovăm corectitudinea și onestitatea în învățământul superior când avem toate aceste episoade cu plagiatele”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Adrian Miroiu, fostul rector al SNSPA. În opinia acestuia episoadele plagiatelor politicienilor ne arată măsura gravă în care unele instituții au fost subminate, instituții atât din educație dar și din justiție, dar subliniază că atunci când o universitate descoperă că există probleme cu plagiate și ia măsuri, acesta nu este expresia faptului că instituția este una slabă, ci din contră, arată forța instituției de a-și regla activitatea.

Potrivit acestuia, societatea românească a moștenit un tip de individualism ce pare să fi împiedicat cooperarea chiar și în mici comunități. În opinia sa schimbarea în societate poate veni doar organic, de sus în jos, prin crearea organică a acestor mici insule de cooperare la nivel local, la nivelul unei școli sau a unei străzi.

„Într-o mare măsură aceasta este o moștenire pe care o avem din timpuri îndelungate, nu doar din perioada socialistă. Societatea noastră a fost una din care au lipsit acele instrumente care să-i facă pe oameni să colaboreze, ci am avut un individualism care nu a putut fi corelat cu acțiunea colectivă. Putem vedea asta în lucrurile cele mai simple, oamenii își aranjează grădinile din curțile lor dar în fața curții este dezastru. Ne-au lipsit acele instituții care să-i facă pe oameni să se coordoneze și să producă acele rezultate care sunt bune pentru întreaga comunitate. Astfel de instituții cred că trebuie create în România.

La noi însă s-a încercat crearea lor de sus în jos, însă nu a mers niciodată încă de pe vremea lui Titu Maiorescu care ne spunea de formele fără fond. Aceste instituții funcționează însă când vin de jos, când există o dezvoltare organică și cred că lucrul acesta abia acum se poate realiza. În societatea noastră sunt multe insule unde lucrurile merg bine, chiar dacă nu sunt încă arhipelaguri sau continente”, a mai declarat Adrian Miroiu pentru FANATIK.