Guvernul României are în plan să păstreze pensiile speciale. În acest sens, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş, a fost însărcinat să renegocieze PNRR, cu Comisia Europeană.
La finalul lunii martie, parlamentarii de la PSD-PNL-UDMR au votat în plenul Senatului proiectul pensiilor speciale, în forma decisă în comisiile de specialitate. Legea a trecut cu 79 de voturi ”pentru” și 37 ”împotrivă”.
Ulterior, pe 5 aprilie, a venit un avertisment dur al Comisiei Europene. Bruxelles-ul anunța că reforma pensiilor speciale nu se negociază, ci se face ca în PNRR. Cu alte cuvinte, oficialii europeni nu erau de acord cu forma actuală a legii pensiilor speciale. UE este nemulțumită de faptul că reducerile cheltuielilor cu beneficiarii de pensii speciale rămân nesemnificative.
În ciuda acestui aspect, Guvernul insistă cu legea adoptată în luna martie. Vineri, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a declarat că a primit mandat din partea Guvernului să trimită până pe 30 aprilie la Bruxelles draftul pentru modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
În document, România trebuie să informeze clar la ce proiecte de investiții renunță. Asta în condițiile în care țara noastră va primi cu 2 miliarde de euro mai puțin bani. Motivul: țara noastră a avut creștere economică mai mare anul trecut.
Vorbind strict despre legea pensiilor speciale, Boloș a spus că proiectul votat în Senat face parte din cererea de plată numărul trei din PNRR. ”Legea pensiilor speciale este în momentul de față parte din cererea de plată numărul trei.
Termenul de plată este luna iunie și avem în perioada 15-19 mai delegație la Bruxelles pentru a relua discuțiile cu Comisia Europeană și a vedea care sunt cerințele pe care le are Comisia în privința legii pensiilor speciale”, a declarat ministrul, la Digi24.
Ministrul Marcel Boloș mai anunță că este necesară negocierea procentului de 9,4% din PIB alocat pensiilor. ”Este indicatorul care, valabil fiind pe 50 de ani, va crea dificultăți pentru guvern atunci când se va pune problema unor măsuri de ajustare sau de majorare a pensiilor. E foarte greu să menții pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condițiile în care numai rata inflației în 2022 a fost de 15%.
Ce se întâmplă dacă 50 de ani avem acest plafon și avem aceste rate ale inflației, e greu de spus. E un termen foarte lung”, a mai punctat ministrul investițiilor și proiectelor europene, la postul de știri citat.