Președintele Klaus Iohannis va participa miercuri la ședința de Guvern în care urmează să fie adoptat memorandumul prin care Executivul își asumă implementarea proiectului „România educată”, care urmează să beneficieze de o finanțare de 3,6 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Astfel, până să devină operațional, proiectul lui Iohannis a avut nevoie de șapte ani până să fie implementat. În tot acest timp, președintele a fost complicele Parlamentului și guvernelor succesive care au modificat repetat Legea educației naționale 1/2011.
Până să reformeze învățământul românesc, președintele a opus o minimă rezistență la mutilarea legii care, dacă ar fi fost aplicată în forma inițială, ar fi avut șansa să rezolve măcar o parte dintre problemele sistemului de educație.
Teoretic, actul normativ fundamental care reglementează învățământul este Legea 1/2011, însă aceasta este departe de forma în care a fost adoptată. De la adoptare până acum, au existat nu mai puțin de 222 de proiecte de acte normative – legi sau ordonanțe de urgență – pentru modificarea legii inițiale, dintre care 50 s-au transformat în legi.
Dintre aceste 50 de proiecte adoptate, 48 au fost promulgate în timpul președinției lui Klaus Iohannis. În numai cinci cazuri, șeful statului s-a opus tentativei de amendare a Legii educației, cu două sesizări de neconstituționalitate înaintate CCR și cu trei cereri de reexaminare trimise Parlamentului.
Abia după doi ani și jumătate de mandat, în iulie 2017, președintele a dat semne că s-ar opune amendărilor în cascadă făcute Legii educației, printr-o cerere de reexaminare a unei ordonanțe care modifica peste noapte cadrul legislativ pentru învățământul dual.
În contextul în care modificările repetate din Parlament au făcut reforma din 2011 inoperabilă înainte ca efectele ei să se producă, nici președintele nu s-a grăbit să vină cu ceva în loc.
„România educată”, program invocat în campania de la prezidențialele din 2014, a fost doar o rubrică pe site-ul Administrației Prezidențiale până în 2016, iar de atunci lucrurile s-au mișca în pas de melc, concomitent cu deteriorarea calității învățământului românesc, probată atât de rezultatele testelor PISA, cât și de clasarea din ce în ce mai slabă a universităților de la noi în topul mondial al unităților de învățământ superior.
Potrivit sintezei publicate până acum, primele două etape (2016-2017 și 2017-2018) ale elaborării proiectului au fost de consultări și activitate în grupurile de lucru, în proces fiind implicate peste 10.000 de persoane. În grupurile de lucru au activat peste 150 de experți și au fost organizate peste 80 de evenimente pe această temă. În a treia etapă (2018-2020) au mai fost organizate un rând de consultări pe marginea documentelor elaborate în grupurile de lucru.
Proiectul a fost finalizat abia în acest an, după ce a mai fost nevoie de o revizuire pentru a fi incluse și învățămintele trase din efectele epidemiei de Covid-19 în sistemul de educație. Iar la final, președintele a dat publicității un textuleț de numai 13 pagini, documentul complet urmând să fie publicat abia după adoptarea memorandumului în ședința de Guvern de miercuri.
Poate că implementarea proiectului ar fi întârziat și mai mult, dacă fondurile necesare nu ar fi fost asigurate prin PNRR. Planul Uniunii Europene ne-a pus practic în brațe 3,6 miliarde de euro care vor putea fi cheltuiți pentru implementarea „României educate”.