România rămâne fără pârtii de schi din cauza încălzirii globale. Va mai fi doar o lună pe an cu zăpadă în munți

Situația înregistrată în acest an în care majoritatea stațiunilor montane din România așteaptă încă prima ninsoare pentru a deschide pârtiile de schi ar putea deveni o realitate permanentă în viitorul apropiat, avertizează climatologii.

Vom rămâne fără pârtii de schi

Bogdan Antonescu, expert în fizica atmosferei și în climatologie arată într-o analiză publicată pe platforma Infoclima că din cauza schimbărilor climatice și creșterea emisiilor de carbon se ajunge la o scădere drastică atât a grosimii stratului de zăpadă din zonele montane cât și la reducerea zilelor cu zăpadă pe an.

Acesta notează că numărul de zile cu temperaturi scăzute în România este deja în continuă scădere încă de la începutul anilor 2000, în timp ce numărul de zile cu temperaturi ridicate crește.

„Conform raportului publicat de IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), grosimea stratului de zăpadă ce acoperă zonele muntoase de altitudine joasă înregistrează un trend descendent pe plan global. De la mijlocul secolului 20, atât grosimea medie a zăpezii cât și cantitatea de zăpadă nouă acumulată este în scădere. Durata perioadei de acoperire cu zăpadă a scăzut în medie cu 5 zile per decadă, sunt însă și zone muntoase unde aceasta a înregistrat scăderi de până la 10 zile”, arată cercetătorul român.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Raportul IPCC citat subliniază că estimările actuale sugerează că grosimea stratului de zăpadă în zonele montane de altitudine joasă din Alpi, partea de vest a Americii de Nord, Himalaya sau Anzii Subtropicali va scădea în medie cu 25% în viitorul apropiat (2031-2050) independent de scenariul climatic implementat, 25% reprezintă valoare medie, acesta variind în funcție de zonă și măsurile adoptate de la 10% până la 40%.

Cum va fi afectată România

Bogdan Antonescu notează că țara noastră va fi afectată direct de aceste schimbări climatice.

„După cum arată datele furnizate de Copernicus, pentru scenariul cel mai pesimist (RCP 8.5), numărul de zile înzăpezite (strat de zăpadă mai mare de 5 cm) în zonele muntoase (altitudini mai mari de 1000 m) din România se poate reduce către finalul acestui secol (2081-2100) la 25 zile (Prahova) – 53 zile (Suceava).

Pentru referință în perioada 1981-2005 numărul de zile cu strat de zăpadă a fost între 93 zile (Prahova) și 124 zile (Suceava)”, notează cercetătorul român, care subliniază că odată cu dispariția stratului de zăpadă, pe lângă schiatul de pantă vor fi afectate și schiatul de tură, cățăratul pe gheață, călătoriile cu săniile sau snowmobilul.

În aceste condiții singura soluție pentru ca stațiunile alpine ce depind economic de turiștii care vin să practice sporturile de iarnă rămâne zăpada artificială, însă soluția nu este una optimă în contextul în care costurile producerii acesteia sunt ridicate, necesitând un consum ridicat de energie.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

„În acest sens este foarte importantă o discuție la nivel național și local în legătură cu posibilele evoluții climatice și impactul acestora asupra zonei/activităților turistice din aceste zone. Având în vedere că în România avem multiple zone care înregistrează venituri importante de pe urma sporturilor de iarnă și care vor fi clar afectate de evoluțiile climatice este important ca strategie națională să aibă în vedere aceste evoluții și să dezvolte strategii de adaptare la aceste schimbări.

Strategiile trebuie discutate și implementate atât la nivel național, cât și cu implicarea directă a actorilor locali pentru a asigura o tranziție cât simplă către un model sustenabil, asigurând, acolo unde va fi posibil, continuare activităților de iarnă”, mai notează cercetătorul român.