România, sub presiunea cerealelor din Ucraina. Rusia sugrumă acordul de export prin Marea Neagră

Luni, Rusia s-a retras din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, un acord negociat de ONU care a permis Ucrainei să exporte zeci de milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase în ultimul an, chiar și în timp ce războiul continuă. Acordul a fost vital pentru ca alimentele să continue să circule din Ucraina – un important grânar – către restul lumii. Dar Rusia, susținând că propriile sale exporturi de alimente și îngrășăminte erau afectate de sancțiunile occidentale „ascunse”, a sugrumat deja efectiv acordul înainte de a-l anula definitiv. Câteva ore mai târziu, Kremlinul a avertizat că nu mai poate garanta siguranța navigației în nord-vestul Mării Negre.

Tensiuni și inflație alimentară pe termen mediu

Acordul cvadripartit care a garantat în ultimul an exportul în siguranță al cerealelor ucrainene prin Marea Neagră a expirat luni seară, la miezul nopții, la Istanbul. Sfârșitul acordului, care a permis exportul a 33 de milioane de tone de cereale din Ucraina în decurs de un an, va avea probabil un impact imediat redus, într-un moment în care emisfera nordică se află în perioada de recoltare.

Dar va crea în mod inevitabil tensiuni și inflație alimentară pe termen mediu. Situația este foarte diferită de cea de la sfârșitul lunii februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, închizând Marea Neagră, principala rută de export agricol a Ucrainei, pentru transportul maritim. La acea vreme, Ucraina era primul exportator mondial de ulei de floarea-soarelui și al patrulea pentru grâu și porumb. Deschiderea coridorului la 1 august 2022 a adus ușurare țărilor importatoare, în special din zona mediteraneană și din Africa, și a contribuit la scăderea prețurilor mondiale, care atinseseră niveluri fără precedent în luna mai.

Cereale: producția Ucrainei a scăzut

În decurs de doi ani, producția de cereale a Ucrainei s-a înjumătățit aproape, cu previziuni de 25 de milioane de tone de porumb și 17,5 milioane de tone de grâu pentru 2023-2024, față de 42 de milioane și, respectiv, 33 de milioane de tone pentru 2021-2022, potrivit ultimului raport al Departamentului american al Agriculturii. „În 2023-2024, se așteaptă să exporte cu 6 milioane de tone mai puțin grâu și cu 10 milioane de tone mai puțin porumb decât în sezonul precedent”, subliniază Gautier Le Molgat, analist la Agritel, o  companie expertă în strategii de piață agricolă și agroindustrială din Franța, notează Le Point.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Situația este așadar mai puțin tensionată, pentru că sunt mai puține produse de exportat și pentru că emisfera nordică se află în plină perioadă de recoltare. „Nevoile viitoare vor deveni mai clare la sfârșitul recoltei. Este o perioadă calmă pe piețe, care au reacționat foarte puțin la suspendarea acordului”, prețul grâului crescând cu mai puțin de 1% pe Euronext, subliniază Gautier Le Molgat. De altfel, în ultimele luni, „a existat un blocaj în Bosfor, cu o încetinire considerabilă a traficului”, în special din cauza reducerii numărului de inspecții rusești ale navelor care utilizează coridorul, subliniază Edward de Saint-Denis, broker la Plantureux & Associés.

SUA: Rusia folosește alimentele ca armă

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a reacționat la decizia Rusiei, subliniind că „sute de milioane de oameni se confruntă cu foametea” și că aceștia „vor plăti prețul”. Șeful diplomației americane, Antony Blinken,  a calificat decizia Rusiei drept „inadmisibilă” și a spus că aceasta va duce la creșterea prețurilor la alimente. Decizia Moscovei de a folosi „alimentele ca armă (…) va îngreuna accesul la alimente în locurile care au nevoie stringentă de ele și va duce la creșterea prețurilor”, a declarat secretarul american de Stat Antony Blinken.

Ucraina, la rândul său, și-a declarat voința de a continua să exporte cereale prin Marea Neagră, cu sau fără acordul Moscovei privind siguranța navelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că Kievul este pregătit să continue să exporte cereale prin Marea Neagră. „Chiar și fără Rusia, trebuie să se facă totul pentru ca noi să putem folosi acest coridor (pentru exporturi) în Marea Neagră. Nu ne este teamă”, a declarat Volodimir Zelenski.

Presiune pe România și Polonia

Chiar înainte de deschiderea coridorului, Uniunea Europeană a înființat „culoarele de solidaritate”, coridoare terestre și fluviale menite să faciliteze exporturile ucrainene în Europa. Farm Foundation, un think tank dedicat problemelor agricole globale, estimează că jumătate din exporturile ucrainene trec în prezent prin aceste rute, în special prin Polonia și România (pe cale ferată, din Republica Moldova până în portul Giurgiu). Încetarea acordului va pune presiune suplimentară asupra coridoarelor terestre, cu tot cu protestele fermierilor din aceste țări

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Ucraina a pregătit un plan de rezervă pentru a-și scoate transporturile de cereale fără acord. Acesta se bazează în parte pe un fond de garantare de 500 de milioane de dolari pentru a acoperi orice daune sau cheltuieli suportate de navele care se deplasează prin Marea Neagră și, în parte, pe expedierea mai multor cereale prin fluviul Dunărea. Înainte de război, câteva sute de mii de tone pe lună erau exportate pe această rută. În ultimul an, acestea au crescut la 2 milioane, existând potențialul de a dubla această cifră, potrivit Asociației ucrainene a cerealelor.

Limitele alternativei terestre

Deși Ucraina poate continua să exporte fără acordul privind cerealele din Marea Neagră, sfârșitul acestuia nu va veni fără consecințe. Fermierii ucraineni vor fi afectați. Iar creșterea costurilor logistice înseamnă că vor trebui să vândă la preț redus, spun analiștii, scrie Politico.

„Una dintre întrebările care se pun este dacă UE, care a recuperat 50% din oferta cerealieră a Ucrainei de la începutul conflictului, are capacitatea de a reexporta aceste volume”, notează Olia Tayeb Cherif, șefa departamentului de cercetare de la Farm Foundation. UE ar dori să îmbunătățească oferta terestră, în special cu un proiect de armonizare a ecartamentului feroviar la granițele dintre UE și Ucraina, dar acest lucru va necesita timp. „Poate că vom reuși să creștem puțin cadența, dar nu vom rezolva problema pentru volumele implicate”, spune Edward de Saint-Denis.

Cel mai ieftin grâu din lume, în Rusia

În acest moment, lumea nu duce lipsă de grâu. Dar, după cum subliniază Damien Vercambre de la cabinetul Inter-Courtage (o firmă franceză de brokeraj specializată pe piaţa internațională și națională de cereale) „cea mai mare parte a grâului exportabil se află în Rusia, cu aproximativ 12,5 milioane de tone în stoc, iar acesta este cel mai ieftin grâu din lume”. Rusia ar putea compensa cel puțin o parte din deficitul ucrainean, la fel ca și UE, cu o recoltă care se anunță a fi foarte bună. Dar acest lucru ar spori dependența țărilor terțe de Moscova și ar fi dificil de gestionat în cazul unui accident climatic major.

La ce preț acum?

Este important să se facă diferența între porumb și grâu. China, care este de departe cel mai mare beneficiar al coridorului maritim pentru porumb, va putea să apeleze la Brazilia, care vinde în prezent la un preț mai mic și are o recoltă record. Situația este mai complexă în cazul grâului, cereală strategică, de panificație. Dacă volumele vor exista, țările solicitante vor putea fi aprovizionate, dar la ce preț? „O închidere de durată a coridorului va avea un impact asupra inflației alimentare, ceea ce va afecta securitatea alimentară”, subliniază Olia Tayeb Cherif.

Unele țări, cum ar fi recent Egiptul, întâmpină deja dificultăți în a face față plăților pentru anumite licitații. Mai mult, ajutorul alimentar în sine ar putea fi subminat, deoarece „Ucraina este un furnizor al Programului Alimentar Mondial: aproximativ 8% din exporturile de grâu ucrainean au mers către PAM (Programul Alimentar Mondial) , fiind destinat unor țări precum Yemen, Afganistan și Cornul Africii”, subliniază ea.

Sancțiunile occidentale și exporturile rusești

Deși sancțiunile occidentale prevăd scutiri pentru alimente și îngrășăminte, Kremlinul susține că sancțiunile care vizează persoane fizice ruse și banca sa agricolă de stat îi împiedică propriile exporturi, încălcând astfel un al doilea acord convenit în iulie anul trecut, în cadrul căruia ONU s-a angajat să faciliteze aceste exporturi pentru o perioadă de trei ani.

Moscova a amenințat în repetate rânduri că se va retrage dacă aceste sancțiuni nu vor fi eliminate și dacă banca agricolă de stat nu va fi readmisă în sistemul internațional de plăți SWIFT. De data aceasta, Kremlinul nu a mai jucat la cacealma. Moscova a respins un compromis propus de ONU și UE de a crea o nouă unitate în cadrul băncii care să poată efectua tranzacții legate de comerțul cu cereale.

Bătălie propagandistică: Cine hrănește lumea?

Afacerea cu cereale din Marea Neagră a fost în centrul unei bătălii propagandistice de luni de zile între Moscova și Kiev pentru a stabili cine poate pretinde pe bună dreptate că hrănește lumea. Președintele rus Vladimir Putin a afirmat săptămâna trecută că doar 3% din exporturile ucrainene mergeau către țările sărace. Cifrele compilate de platforma de date maritime Kpler contrazic categoric această afirmație.

Cu toate acestea, orice scădere a livrărilor globale sau volatilitate pe piețe – oricât de mică – are un impact asupra țărilor sărace care se confruntă cu insecuritatea alimentară. „Acum că acest acord nu mai este pe masă, este și mai urgent să regândim cum să hrănim lumea”, a declarat agenția umanitară Oxfam, îndemnând la mai mult sprijin pentru micii fermieri din țările care se bazează pe importurile de alimente.